Din cuprinsul articolului
Perioada de schimbare a anotimpurilor îi expune atât pe adulţi, dar cu precădere pe copii, al căror sistem imunitar este încă în formare, la o serie de factori care le pot afecta sănătatea.
În această etapă de tranziţie, organismul este slăbit şi încearcă să se acomodeze atât la vremea mai caldă cât şi la durata în creştere a periodei de lumină versus întuneric.
Virozele – cum debutează şi care este tratamentul acestora
Virusurile care încep să circule odată cu trecerea de la anotimpul rece la cel de primăvară pot cauza contractarea virozelor de către copii. Virozele se manifestă prin senzaţia de usturime şi roşu în gât, dureri de cap, febră, nas înfundat, secreţii nazale, tuse şi dureri musculare.
„În cazul infecţiilor cu virusuri, antibioticele nu au niciun efect şi ca atare nu sunt indicate în tratament. Pentru a ameliora febra copiilor şi durerile musculare, părinţii pot apela la suspensiile orale cu efect antitermic şi analgezic, care sunt bine tolerate de copii şi nu conţin zahăr sau conservanţi. În afara efectelor antitermic şi antalgezic, această medicaţie are efecte antiinflamatorii şi ameliorează starea generală a copilului. Este important ca medicamentul ales să corespundă vârstei copilului şi să fie utilizat conform prospectului, respectând indicaţiile de dozaj, în funcţie de greutate. Dacă un adult poate depăşi cu uşurinţă un episod de viroză, în cazul copiilor orice viroză poate avea complicaţii şi de aceea medicul pediatru trebuie consultat pentru a urmări evoluţia bolii şi procesul de vindecare.” declară Prof. Dr. Mircea Nanulescu – medic pediatru, UMF Cluj-Napoca.
Valoarea temperaturii copiilor poate varia în funcţie de modul în care aceasta este măsurată: axilar, intrarectal sau la nivelul urechii; iar valoarea maximă a normalului variază şi ea: până la 38 de grade – măsurat axilar şi până la 38,5 grade – masurat intrarectal. Obiceiul unor părinţi de a verifica temperatura cu mâna pe fruntea copilului, poate să conducă la false aprecieri.
Astenia de primăvară la copii – simptome şi soluţii
Astenia de primăvară la copii se manifestă prin lipsa de vitalitate, în sensul în care aceştia pot fi mai somnoroşi sau mai puţini receptivi la activităţile care implică un consum mare de energie. Această stare nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru părinţi atâta vreme cât este temporară şi nu persistă pe o durată mai mare de timp. Pentru acomodarea mai rapidă a copilului cu noul anotimp, părinţii pot petrece mai mult timp la plimbări în aer liber şi pot ajusta un pic alimentaţia acestuia.
„În această perioadă fructele şi legumele proaspete nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic al celui mic. Vitaminele, în special vitamina C, care se găseşte în ardeiul gras sau în broccoli, proteinele şi zincul din carnea slabă, ajută la întărirea sistemului imunitar şi la prevenirea răcelilor de sezon.” sfătuieşte Prof. Dr. Mircea Nanulescu – medic pediatru, UMF Cluj-Napoca.
Simptomele asteniei se pot suprapune de cele mai multe ori acelora ale virozelor. De exemplu, durerea de cap este un simptom comun atât al asteniei cât şi al virozei.
„Astenia de primăvară se poate manifesta prin dureri de cap, provocate de o creştere a presiunii intracraniene, ce poate apărea chiar de la prima oră a dimineţii. Părinţii pot ameliora această stare printr-un medicament pentru copii pe bază de ibuprofen, cu efect analgezic şi antipiretic şi pe care copiii îl acceptă cu uşurinţă datorită gustului plăcut de portocale, sau de căpşuni. Durerea mai intensă poate fi recunoscută atunci când copilul întrerupe activitatea şi se întinde în pat.” declară Prof. Dr. Mircea Nanulescu – medic pediatru, UMF Cluj-Napoca.
Lipsa poftei de mâncare este un alt semn al asteniei. Copilul fie refuză să mănânce la fel de des precum în perioada rece, fie nu termină de mâncat porţiile de mâncare cu care este obişnuit. Absenţa apetitului poate fi compensată printr-un meniu mai uşor de digerat, alcătuit mai degrabă din preparate lichide precum supe, compoturi, dar şi fructe sau sucuri naturale. Cu toate acestea, părinţii trebuie să ţină cont şi de etapele de creştere ale copilului, în special în primul an de viaţă, deoarece acestea influenţează în mod direct apetitul celui mic.
