Investigațiile care pot preîntâmpina avorturile spontane

Loreta Popa

Nu o dată bucuria venirii pe lume a unui copil a fost întunecată de pierderea acestuia în urma unui avort spontan. De aceea medicii recomandă analize preconcepționale viitoarelor mame
Chiar și atunci când nu este planificată, sarcina reprezintă, de obicei, un eveniment bine venit. S-a demonstrat faptul că femeile care se confruntă cu avortul spontan suferă la fel de mult ca și acelea care și-au pierdut copilul nou-născut. Durerea ce apare în urma avortului spontan se desfășoară într-un timp mai îndelungat și este uneori extrem de intensă. Dacă o femeie care are simptome asemănătoare cu cele ale avortului spontan nu se prezintă imediat la medicul specialist, aceasta se supune riscurilor unui pericol real.  Pentru liniştea ei, femeia poate să ceară medicului specialist câteva analize preconcepționale care pot reprezent acea pază bună ce trece primejdia rea. Dr. Ruxandra Dumitrescu, ginecolog, specialist în infertilitate, răspunde la câteva întrebări legate de acest subiect.
– EVZ: 15-25% din totalul sarcinilor diagnosticate clinic prezintă risc de avort spontan. Crește acest risc o dată cu vârsta?
– Dr. Ruxandra Dumitrescu: Rata de avort spontan crește cu vârsta femeii. Anamneza (istoricul afecțiunilor pacientei și al familiei ei) este foarte importantă. Medicul trebuie să întrebe despre existența unor pierderi de sarcină/nașteri de feți decedați sau cu defecte/ malformații fetale, la gravida respectivă sau la rudele ei feminine (mama, bunica, sora etc.)
-Ce analize trebuie să facă o femeie ca să afle dacă există acest risc? Este toxoplasmoza unul dintre factorii care declanșează avortul spontan?
-Analizele precon­cep­ționale se recomandă pentru a depista anumite afecțiuni de care suferă femeia si care, deși sunt asimptomatice, pot duce la avort spontan. Acestea sunt dozare Anticorpi Ig M și Ig G pentru toxoplasmă, CMV (citomegalovirus), Herpes și rubeolă. De asemenea, dozare Anticorpi pentru listeria. Acestea se recomandă împreună cu analizele uzuale, obligatorii pentru sarcină. Gravida care se știe cu istoric de avort spontan repetat trebuie să urmeze tratament medical, conform cauzei care a determinat pierderile anterioare. Dacă avorturile au fost în luna a treia, va lua suplimentar progesteron. Dacă avea toxoplasmoză sau listerioză, va urma tratament antibiotic. Dacă a avortat în trimestrul 2 de sarcină prin incontinență cervicală istmică, va purta un pesar sau va face cerclaj al colului uterin. Cerclajul cervical în sarcină ajută la prevenirea avortului spontan sau al nașterii premature provocate de incompetență uterină. Procedura are succes în 85% – 90% din cazuri. Cerclajul cervical pare a fi eficient atunci când incompetența de col uterin există, dar, din nefericire, diagnosticul este foarte greu de pus și poate fi inexact.
-Care sunt investigațiile pe care le recomandați unei femei în mod frecvent pentru ca o sarcină să ajungă la un final fericit?
-Ceea ce este foarte important și actual este examenul genetic al produsului de concepție avortat. La femeile cu avort repetat, recomandăm cariotip din sângele ambilor părinți și examen genetic al materialului extras (din produsul avortat). Astfel, se confirmă sau infirmă cauza genetică a pierderii sarcinii. Dacă avortul este genetic, se poate realiza selecție embrionară în cadrul procedurilor de reproducere umană asistată și, astfel, cuplul respectiv să ajungă cu o sarcină perfect normală, la termen, și să aibă un copil sănătos.

Cariotipul -analiza cromozomială din lichidul amniotic

Identificarea unei aberații cromozomiale specifice poate explica o anomalie fenotipică și poate fi direct asociată cu diagnosticul unei boli, de aceea testarea citogenetică constituie parte integrantă a medicinii clinice. Este esențial ca mama ce-şi doreşte cu ardoare un copil să afle prin această analiză dacă prezintă un complement cromozomial ce diferă de pattern-ul standard al celor 23 perechi de cromozomi cu morfologie cunoscută. Orice afectare a numărului normal de cromozomi în funcție de tipul și gradul anomaliei numerice fie este incompatibilă cu supraviețuirea, fie duce la apariția unor boli genetice severe.  Este important ca viitorii părinţi să cunoască adevărul despre această analiză care poate determina viitorul copilului lor.

Dozare anticorpi -testarea pentru toxoplasmoză

Toxoplasmoza este una din afecțiunile incluse în paleta TORCH de analize în  sarcină. Acest grup de teste verifică existența unui grup de boli infecțioase care pot cauza probleme de sănătate femeii însărcinate și defecte de naștere bebelușului încă nenăscut. TORCH este un acronim pentru:  Toxoplasmă, Rubeolă, Citomegalovirus și virusul Herpes simplex. Testarea pentru toxoplasmoză poate fi efectuată în cazul unei femei însărcinate pentru a determina dacă a fost expusă anterior Toxoplasmei gondii sau dacă se suspectează că ar fi contractat infecția în timpul sarcinii. Analiza este recomandată și persoanelor imunocompromise care prezintă simptomele gripei, dar și acelora care au semne și simptome de toxoplasmoză.