Investigațiile care depistează cancerul de sân înainte de apariția simptomelor

Cancerul de sân poate fi depistat în stadii incipiente chiar înainte de apariția simptomelor prin intermediul testelor imagisitice, cum ar fi ecografia, mamografia și RMN-ul. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, începând cu anul 2021, cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, reprezentând un procent de 12% dintre cazurile oncologice diagnosticate anual. Dr. Liana Păuna-Cristian – medic primar Radiologie și Imagistică Medicală, specializare în RMN și pelvis feminin a explicat, pentru Doctorul Zilei, ce presupune screeningul pentru cancerul mamar.

Ce presupune screeningul pentru cancerul mamar

Doctorul Zilei: Când este recomandată evaluarea senologică? De la ce vârstă ar trebui efectuată prima ecografie?

Dr. Liana Păuna-Cristian: Pentru femeile cu vârsta mai mică de 40 ani, femeile însărcinate sau care alăptează și pentru femeile cu implanturi mamare, de primă intenție este ecografia mamară; primul consult senologic este recomandat a fi efectuat la 20-25 ani, în cazul unei paciente asimptomatice, fără acuze și fără antecedente heredocolaterale semnificative (fără rude cu cancer de sân sau de ovar, fără mutații genetice BRCA 1/2).

Care sunt metodele de screening utilizate pentru detectarea cancerului mamar?

Screening-ul pentru cancerul de sân presupune evaluarea mamografică periodică a unei populații feminine asimptomatice, pentru detecția precoce a acestei patologii (mamografia s-a dovedit a fi cea mai sensibilă investigație imagistică senologică care ajută la detectarea cancerului mamar infraclinic).

La ce intervale ar trebui să se facă screening-ul pentru cancerul mamar?

Având în vedere că 1 din 6 cancere apar la grupa de vârstă 40-49 ani, după 40 ani se recomandă începerea screening-ului mamografic, anual sau la 2 ani, în funcție de antecedentele heredocolaterale ale pacientei.

Pentru pacientele cu risc crescut (risc de a dezvolta cancer de sân de-a lungul vieții mai mare sau egal cu 20%) – se recomandă și RMN-ul mamar.

La toate acestea se adaugă examinarea lunară prin autopalpare și consult medical ori de câte ori pacienta descoperă un nodul mamar sau axilar, în cazul apariție unei secreții mamelonare, când sânul se deformează sau apare o retracție mamelonară.

Care sunt beneficiile și riscurile investigațiilor imagistice pentru cancerul mamar?

Beneficiile examinărilor imagistice senologice periodice (mamografie și ecografie) sunt de necontestat în ceea ce privește detecția precoce, implicit cu creșterea semnificativă a supraviețuirii și cu reducea riscului de mortalitate prin cancer mamar.

Beneficiul unui diagnostic precis depășește cu mult riscul relaționat expunerii la razele X, care rămâne totuși un motiv de îngrijorare pentru unele paciente, deși doza de iradiere este extrem de mică, respectiv în jurul valorii de 0.5 milisievert. Prin comparație, expunerea naturală este de 3 milisievert/an (radionuclizi prezenți în mediul înconjurător, în aer, apă, vegetație etc.); practic în mod natural încasăm doza de iradiere corespunzătoare unei mamografii la fiecare 7 săptămâni.

Mamografia preventivă

Screening-ul pentru cancerul mamar este obligatoriu sau opțional?

Prin „screening” se înțelege, așa cum am menționat anterior, evaluarea mamografică a populației feminine asimptomatice pentru detectarea cancerului mamar într-un stadiu incipient, curabil.
După cum probabil știți, în România nu există un program de screening pentru cancerul mamar, așa cum există în majoritatea țărilor europene, SUA, Canada sau Australia, motiv pentru care nu există obligativitatea evaluărilor periodice, dar pacientele de peste 40 de ani sunt intens încurajate să se prezinte pentru efectuarea mamografiei, fie din proprie inițiativă, fie în urma recomandării medicului curant (ginecolog, endocrinolog, medic de familie).

În ce consta ecografia mamară și cum trebuie să ne pregătim pentru aceasta?

Ecografia mamară este o investigație imagistică extrem de accesibilă, ușor de realizat, care presupune examinarea sânilor cu ajutorul ultrasunetelor; aceasta examinare este neinvazivă, neiradiantă, nedureroasă și poate fi efectuată oricând, indiferent de perioada ciclului menstrual (în cazul unor sâni dureroși se poate însă evita perioada premenstruală, când sânii răspund intens la modificările hormonale, sunt angorjați, inflamați).

Care sunt avantajele mamografie cu tomosinteză în raport cu mamografia standard?

Mamografia digitală este cea mai nouă și avansată metodă de examinare a sânilor la femeile care au peste 40 de ani, având multiple avantaje: permite detectarea unor leziuni mai mici comparativ cu cele vizibile pe mamografia analogă și ajută la caracterizarea cu mai mare acuratețe a leziunilor mamare, evitându-se astfel controale suplimentare, biopsii sau chiar intervenții chirurgicale inutile.

De ce se face mamografie preventivă după vârsta de 40 de ani?

Mamografia folosită pentru verificarea preventivă a sânilor în rândul femeilor care nu prezintă semnele și simptomele bolii, se numește mamografie de screening și este recomandabil a fi efectuată la interval de 1-2 ani. Evaluarea mamografică periodică poate ajuta la reducerea numărului de decese din pricina cancerului de sân, reprezentând o analiză de rutină care ar putea face diferența între viață și moarte.

Când este necesar RMN-ul mamar

Ce aduce în plus un RMN mamar față de alte investigații de imagistică medicală?

Examenul RMN mamar este o investigație imagistică de înaltă performanță, neinvazivă, cu ajutorul căreia se pot depista și caracteriza suplimentar anomalii existente în structura sânului. Acesta nu reprezintă o examinarea de primă intenție în investigarea sânului, ci doar o examinare complementară mamografiei și ecografiei.

Examenul IRM mamar are indicații clare și este aproape indispensabil în următoarele situații:

1. screening, pentru pacientele cu mutații pe genele supresoare tumorale BRCA 1 și BRCA 2, pentru pacientele cu iradiere în manta pentru boala Hodgkin la vârstă mai mică de 20 ani sau pentru pacientele cu implanturi mamare.
2. în completarea investigațiilor imagistice senologice clasice: pentru caracterizare suplimentară a unei anomalii mamare; la pacientele cu adenopatii axilare la care nu se identifică cu certitudine, mamografic și ecografic o leziune mamară;
3. pentru evaluarea extensiei reale, a unui cancer mamar dovedit, în cadrul bilanțului preoperator; după intervenții chirurgicale de tip sectorectomie cu margini pozitive, pentru depistarea țesutului tumoral restant; pentru o suspiciune de recidivă tumorală locală, la o pacientă tratată chirurgical pentru neoplasm mamar; pentru evaluarea răspunsului la chimioterapie a unui neoplasm mamar.