Din cuprinsul articolului
Guardia di Finanza a demarat sesizări pentru infracțiunile de epidemie din culpă agravată, omor multiplu, refuzul predării documentelor oficiale pentru douăzeci de suspecți.
Parchetul din Bergamo a închis ancheta privind „zona roșie” dispărută la începutul pandemiei de Covid, în martie 2020, în zona Alzano și Nembro. Printre suspecți, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte, fostul ministru al Sănătății Roberto Speranza, guvernatorul lombard Attilio Fontana și fostul consilier pentru bunăstare, Giulio Gallera.
Sunt aproximativ douăzeci de suspecți. Guardia di Finanza a demarat sesizări pentru infracțiunile de epidemie din culpă agravată, omor multiplu, refuzul predării documentelor oficiale pentru douăzeci de suspecți. Pentru fostul premier Conte și fostul ministru Speranza se pregătește transmiterea actelor către Curtea de Miniștri.
Printre ceilalți suspecți, de asemenea, câțiva manageri cheie ai Ministerului Sănătății, președintele Institutului Superior de Sănătate Silvio Brusaferro, președintele Consiliului Superior de Sănătate Franco Locatelli, coordonatorul primului Comitet Științific Tehnic Agostino Miozzo și apoi șeful Protectia Civila Angelo Borrelli. După trei ani și o pandemie care a umplut peste 3.000 de sicrie în provincia Bergamo în primăvara lui 2020.
Există trei componente ale investigației:
- închiderea și redeschiderea bruscă a spitalului din Alzano,
- lipsa unei „zone roșii” în Val Seriana și
- absența unui plan actualizat de pandemie pentru a contracara riscul de pandemie lansat de OMS.
Între sfârșitul lunii februarie și aprilie 2020, în zona Bergamo surplusul de mortalitate a fost de 6.200 de persoane față de media din aceeași perioadă a anilor anteriori, atât de mult încât în raportul pentru deschiderea anului judiciar, procurorul Chiappani a spus că ancheta „a constatat omisiuni grave ale autorităților sanitare, în evaluarea riscurilor epidemice și în gestionarea primei faze a pandemiei”.
Acum se va deschide și comisia de anchetă înființată de guvern.
Spitalul Alzano
În ceea ce privește spitalul, ancheta urmărește să înțeleagă de ce camera de urgență a spitalului Alzano Lombardo nu a fost închisă pe 23 februarie. A fost un balet de închidere și redeschidere.
Potrivit investigațiilor, „primul director general și al doilea fost director medical al Asst Bergamo Est ar fi făcut declarații false în documente publice” atunci când, în cazul închiderii și redeschiderii anormale a camerei de urgență din 23 februarie, au scris că au fost adoptate „toate măsurile prevăzute”, pentru că în realitate a fost „incompletă” igienizarea departamentelor de primiri urgențe și ATI.
Pe baza primelor reconstrucții care datează din 2020, camera de urgență a fost inițial închisă, dar Asst-ul competent, odată audiată opinia liderilor Regiunii Lombardia, ar fi optat pentru redeschidere, contribuind astfel la răspândirea pandemiei.
Lipsa zonei roșii
Între 27 și 3 martie 2020 numărul de persoane infectate și mai ales morți din Val Seriana – începând tocmai din municipiile Nembro și Alzano – au crescut exponențial, mai mult decât în alte provincii. Pe 4 martie a fost înregistrat următorul buletin: 423 de infectați (dublu cu o zi înainte), și 1.820 în toată Lombardia, cu 73 de decese.
Datele sunt, așadar, trimise la ISS de către unitatea de criză din Lombardia, cu o cerere de intervenție. Institutul Superior de Sănătate a confirmat problema pe 5 martie și a cerut închiderea Val Seriana. Militarii sunt în pregătire, ajungând la granițele celor două municipii la solicitarea MAI. Între timp, pe 6 martie, au fost înregistrate 135 de decese, dintr-un total de 309 în Italia.
Însă comitetul tehnic științific îl avertizează pe premierul Giuseppe Conte că situația degenerează în toată Lombardia. Așa că pe 7 martie sosește cunoscutul Dpcm în zona portocalie din regiune și soldații se întorc.
Apoi, pe 11 martie, toată Italia devine zonă roșie, pentru a evita evadarea oamenilor, deja vizibilă între 6 și 7 martie. În acel an, în zona Bergamo, mortalitatea a crescut cu 600% față de anii precedenți.
Planul de pandemie
Se vorbește și despre planul de pandemie al OMS, care potrivit parchetului nu fusese actualizat. Ideea discutabilă este cine a fost responsabil pentru rescrierea lui și în ce mod.
Directorul adjunct al OMS în Italia Ranieri Guerra nu actualizase planul, considerând că nu trebuie schimbat, deoarece nu au existat episoade epidemiologice grave în ultimii ani (deși OMS a cerut să-l revizuiască).
Fostul oficial al OMS, Francesco Zambon, a mai spus că a fost presat prin e-mail de la Guerra să antedateze un plan vechi, făcând astfel să pară ca datează din 2016. Publicarea acestui nou plan „fals” a durat doar 24 de ore. .
Speranza: „Sunt încrezător că am acționat în interesul țării”
„Aud de la agențiile de presă știri referitoare la ancheta din Bergamo. Întotdeauna am crezut că oricine a avut responsabilitatea de a gestiona pandemia ar trebui să fie gata să dea socoteală pentru aceasta. Sunt foarte sigur că am acționat mereu cu disciplină și onoare în interesul exclusiv al țării. Ca întotdeauna, am încredere deplină în justiție”, a declarat fostul ministru al Sănătăţii, Roberto Speranza, potrivit Il Sole 24.