Din cuprinsul articolului
Iepuraşul de Pasti este un personaj fictiv şi un simbol al Paştelui, care aduce ouăle roşii şi vede dacă copiii au fost cuminţi, oferindu-le cadouri şi multe surprize. Dar mulţi se întreabă cum a ajuns el un simbol al sărbătorii creştine?
Iepuraşul de Paşti este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus dupa Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, în 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.
Iepurele simbolizeaza pentru crestini fertilitatea, renasterea naturii si bucuria. Astfel, gratie unor legende mai vechi, iepurasul a devenit un animal simbol, asociat cu sarbatoarea de Paste.
În jurul anului 1500 ar fi aparut primele prajituri de zahar in forma de iepurasi. La scurt timp, au aparut si primele oua din ciocolata atat pe teritoriul Germaniei cat si pe cel al Frantei.
Legende de pe alte continente
Cea mai cunoscuta legenda si poate cea mai veche, o are in centru pe Eastre, zeita pagana a fertilitatii si a primaverii. Se spune ca exista demult o pasare vestita pentru glasul ei. Spre sfarsitul iernii, zeita a gasit-o pe camp, grav ranita si a reusit sa o salveze transformand-o in iepuroaica.
Nu a reusit sa ii pastreze glasul, dar i-a lasat in schimb darul de a face oua. Drept multumire pentru cea care a salvat-o de la moarte, iepuroaica si-a decorat ouale facute si i le-a daruit zeitei. Astfel a luat nastere si-n zilele noastre obiceiul oualor incondeiate, facute cadou apropiatilor.
O alta poveste este strans legata de rastignirea Domnului. Purtand un cos cu oua, Maria a plecat intr-o zi sa-l vada pe Iisus rastignit. Cat s-a rugat a lasat cosul sub cruce. In tipul acesta sangele scurs de pe cruce ar fi curs pe oua inrosindu-le. De aici a luat nastere traditia cu ouale vopsite in rosu. Chiar daca majoritatea popoarelor nu impartasesc aceeasi legenda despre iepuras, acesta este considerat totusi un animal sacru.
De exemplu, in viziunea chinezilor iepurele traieste pe Luna fiind responsabil cu macinarea orezului. Budistii considera ca el si-a castigat locul pe Luna, deoarece s-a oferit ca ofranda zeitei Indra aruncandu-se in foc. Pe meleagurile americane se spune ca adus focul sau ca a inventat scrisul.
În tradiţia păgână anglo-saxonă exista o zeiţă pe nume Eostre, cunoscută drept zeiţa primăverii. Simbolurile ei principale erau oul şi iepurele. Există o legendă potrivit căreia zeiţa a găsit o pasăre rănită în timpul iernii, iar singura soluţie pentru a o salva a fost să o transforme în iepure. Deşi nu mai era pasăre, iepurele putea să facă ouă.
Primăvara avea loc un festival dedicat zeiţei, care ţinea din martie până la sfârşitul lui aprilie. Când creştinismul a ajuns la anglo-saxoni, multe tradiţii din timpul festivalului lui Eostre au fost adaptate în ceremoniile în onoarea Învierii lui Iisus, întrucât aveau loc în acelaşi timp şi îi încurajau pe păgâni să se convertească. Drept rezultat, numele Paştelui în engleză, Easter, provine de la Eostre.
Iepuraşii fac parte din poveste întrucât sunt simbolul lui Eostre, dar şi penrtu că iepurii sunt puternic legaţi de lună în tradiţia păgână. Iepurele era şi un simbol al lunii, iar ciclurile lunii determină în ce zi sărbătorim Paştele în fiecare an.
Ouăle din grădină
În zilele noastre, iepuraşul de Paşte există cam în toată lumea. Se spune ca demult, undeva, la o margine de sat, traia o mama singura care-si crestea, cu multe sacrificii, dar si cu infinita dragoste, cei sapte copilasi ramasi orfani dupa ce un trunchi urias de copac se prabusise peste tatal lor in timpul unei furtuni cumplite care-l prinsese in padure.
Se apropia Sarbatoarea Pastelui si biata mama era tare necajita ca nu avea cu ce sa cumpere cadouri la copii, asa cum se obisnuia si pe atunci. Si, pe cand copilasii erau la padure sa adune niste vreascuri pentru foc, mamei i-a venit o idee pe care imediat a pus-o in practica.
Cu multa dragoste, de care numai mamele adevarate sunt in stare, femeia a vopsit niste oua, apoi le-a pus in poala sortului si a mers in gradina.
Undeva, intr-un colt nu prea indepartat al gradinii a facut un cuibar in care, cu multa grija, ca sa nu le sparga, a pus ouale pe care, apoi, le-a acoperit cu frunze si crengute uscate dupa care si-a vazut de treburile ei, pe langa soba, pentru ca-n ajun de sarbatoare mamele au foarte multe de facut, de pregatit.
A doua zi de dimineata, dupa ce s-au trezit din somn, copiii au intrebat nerabdatori dar si curiosi ce cadouri vor primi, stiut fiind ca era zi de Paste. Atunci, mama le-a spus sa mearga in gradina pentru ca acolo-si vor gasi cadourile. Galagiosi, razand si harjonindu-se, copiii au navalit, unul dupa altul, in gradina.
Speriat de glasurile lor, un iepuras tasneste de undeva, dintr-un colt al gradinii unde se odihnea, si o ia la fuga. Curiosi, copiii s-au indreptat in fuga spre locul din care iepurasul tocmai tasnise si acolo, sub frunzele uscate, au gasit ouale rosii, frumos incondeiate.
Bucurosi, copiii au inceput sa cante, sa danseze, sa bata din palme si sa strige, convinsi de ceea ce au vazut, ca iepurasul le-a adus cadouri, potrivit portalului universdecopil.ro.
Chiar si astazi inca mai exista obiceiul ca in ziua intai de Paste, copiii sa fie trimisi in gradina ca sa-si caute cadourile pe care iepurasul le-ar fi lasat acolo, special pentru ei, inca din zori.
De obicei, Iepuraşul de Paşte poartă haine haioase şi colorate şi cară ouă în coşulet, dar şi dulciuri şi uneori jucării pe care le aduce în dar copiilor şi le urează: Paşte fericit!
