Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanșată de ingestia de gluten (proteina din grâu, secară și orz) la indivizi predispuși genetic. Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populație şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei. Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică.
“Multă vreme, boala celiacă a fost definită ca o afectare a intestinului subțire indusă de gluten, însă actualmente ea este privită ca o boală care afectează multe sisteme şi organe: tractul gastrointestinal, sistemul nervos central, sistemul osteoarticular, pielea, ficatul, sistemul reproducător”, explică Dr. Alina Stănescu-Popp, medic primar, supraspecializarea gastroenterologie pediatrică.
Ce produse pot conţine gluten?
Glutenul este întâlnit nu numai în preparatele alimentare, dar și în medicamente, suplimente nutriţionale sau produse cosmetice, ceea ce impune o atenție sporită din partea celiacilor în evaluarea produselor pe care le cumpără pentru uzul cotidian.
Care sunt simptomele bolii celiace?
Manifestările pot aparea la orice vârstă şi sunt foarte variate, de la oboseală neexplicată sau diaree cronică la sindrom de malabsorbție important, statură mică, anemie, tulburări de tranzit, flatulență, meteorism (balonare), dureri abdominale recurente, afte bucale, eroziuni de smalţ dentar, scădere în greutate, depresie, erupție cutanată (dermatită herpetiformă), dureri articulare sau spasme musculare, osteoporoză precoce, avorturi recurente, infertilitate.
“Atenţie, unele persoane cu intoleranță la gluten pot fi asimptomatice. Lipsa manifestărilor nu exclude însă boala”, punctează Dr. Alina Stănescu-Popp, medic primar, supraspecializarea gastroenterologie pediatrică.
Ce persoane au un grad sporit de risc?
Riscul de boală celiacă este crescut la rudele de gradul I ale pacienților cu boala celiacă și la pacienții cu diabet zaharat tip 1, tiroidită autoimună.
Cum se stabileşte diagnosticul?
Diagnosticul de intoleranţă la gluten se stabileşte coroborând manifestările clinice cu analizele de laborator (anticorpi anti-transglutaminază, anti-endomisium, anti-gliadină, anti-peptide gliadinice deamidate) şi examenul histopatologic al biopsiei intestinale obținută prin endoscopie digestivă superioară şi examen histopatologic.
Cum se tratează boala celiacă?
Tratamentul constă în excluderea glutenului din alimentație, dietă care trebuie respectată toată viaţa. În lipsa tratamentului, pot apărea complicaţii precum malnutriţie severă (cu întârzierea dezvoltării la copii), osteoporoză, infertilitate sau unele tipuri de cancer.
Testări gratuite
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Bolii Celiace (intoleranţa la gluten), Centrul de Management pentru Boala Celiacă Bucureşti din cadrul Institutului de Ocrotire a Mamei şi Copilului “Alfred Rusescu” şi Asociaţia Română pentru Intoleranţa la Gluten (ARIG) organizează sâmbătă, 17 mai activităţi de informare şi testare în Parcul Herăstru din Bucureşti (Aleea Michael Jackson).
