Insulină bazală de ultimă generație pentru români

Aproximativ jumătate dintre bolnavii de diabet nu își ating ținta de control a glicemiei. Acest nou produs, de trei mai concentrat ca varianta veche (300U/mL), reduce cu 30% crizele de hipoglicemie, mai ales cele nocturne, și este compensat 100% de Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Dana Lascu

Lucian Blaga spunea că „poți face orice cu natura, dar n-o poți înlocui”. Atunci când ai diabet zaharat, organismul nu mai produce insulină. Evident, aceasta trebuie înlocuită cu una produsă chimic, în laborator. Nu va fi absolut suficientă, dar dezideratul pacienților și specialiștilor în diabet, în egală măsură, este acela de a face organismul uman să funcționeze cât mai aproape de normal.

Practic, obiectivul tratamentului injectabil este acela de a aduce nivelurile de glucoză din sânge la ținta de control, cu scopul de a reduce incidenţa apariţiei complicaţiilor micro şi macrovasculare ale diabetului. Totuși, jumătate dintre persoanele cu diabet, care urmează un tratament cu insulină sau nu, nu își ating ținta de control a glicemiei.

Viața bolnavului cu diabet, extrem de complicată

Insulino-terapia este, de altfel, cea mai complexă formă de tratament din patologia umană. Aceasta pentru că „implică direct bolnavul în tratament. O dată, de două, de trei ori pe zi, el își măsoară glicemia, în funcție de ea își face insulină, apoi dieta se adaptează, astfel încât lucrurile sunt mult mai complexe. De nenumărate ori pe zi persoana cu diabet se gândește la tratamentul pe care și-l aplică”, explică prof. dr. Nicolae Hâncu, Membru de Onoare al Academiei Române și Președinte de Onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM).

Oricât de atent și conștiincios ar fi bolnavul, însă, „doar aproape 50% dintre persoanele cu diabet reușesc să atingă standardele de terapie. Care, practic, înseamnă valori glicemice normale sau cât mai apropiate de normal. Sau, parametrul cel mai modern, hemoglobina glicată care ar trebui să fie aproximativ 7, cu variațiile în funcțiile de particularitățile fenotipului respectiv ale persoanei în cauză”, mai spune acesta.

Crizele nocturne de glicemie, cele mai dificile

În urmă cu 12 ani, când a fost lansată pe piață insulina bazală glargin, care conținea 100 de unități de insulină pe mililitru s-a văzut o îmbunătățire majoră în rândul pacienților cu diabet. Odată injectată subcutanat, aceasta se formează un depozit din care organismul își trage singur cât are nevoie, timp de maximum 24 de ore.

„Marele ei atu a fost că, după administrare, câteva ore se instala o curbă aproape plată ceea ce a făcut ca numărul crizelor de hipoglicemie să se reducă la mai mult de jumătate la majoritatea persoanelor. (…) Dar totuși nu a reușit să le elimine. (…) Fie că sunt ziua, dar mai ales noaptea, crizele de glicemie sunt cele care perturbă cel mai mult calitatea vieții pacientului cu diabet. Poți avea o glicemie chiar de 300 pe care să n-o simți, eventual ești puțin obosit și ți-e sete. Dar poți avea o glicemie de 70, pe care deja începi s-o simți imediat. Te doare capul, ești nervos, ți-e foame, ești extrem de astenic, iar când crizele sunt majore, deja lucrurile se complică.”, spune prof. dr. Nicolae Hâncu.

Însă, pentru pacienții cu diabet, cele mai dificile sunt crizele nocturne. „Nu e ușor să te trezești noaptea cu criză de hipoglicemie:  trebuie să mănânci, să-ți măsori glicemia, să-ți faci insulină, și apoi nu mai poți adormi. Și dacă mai și citești pe internet că în urmă cu 30 de ani niște oameni au murit în somn… noaptea următoare nu mai adormi de frică să nu o faci din nou”, explică specialistul.

Efectele insulinei glargin 300 U/mL

În primul rând, acest nou produs, aprobat de forul european în luna mai 2015, dar care se găsește deja pe piața din România, este de trei ori mai concentrat. Practic, într-un mililitru se află 300 de unități de insulină. „Aceasta duce la noi performanțe. O reducere cu 30% a hipoglicemiilor față de vechea insulină, propria sa mamă. Se reduc, astfel, crizele de hipoglicemie, mai ales cele nocturne”, explică prof. dr. Nicolae Hâncu.

Studiile clinice s-au realizat cu contribuția a peste 3.500 de adulți  cu diabet zaharat de tip 1 sau 2,(printre care s-au numărat și pacienți și doctori români) necontrolați cu tratamentul lor actual. S-a constatat că, pe lângă controlul mai bun al glicemiei, se reduce drastic și posibilitatea apariției complicațiilor diabetului.

„Hiperglicemiile sau hipoglicemiile pot contribui la apariţia precoce a complicaţiilor microvasculare (nr.:afectarea oculară, renală, a nervilor periferici etc.) şi macrovasculare (nr.: evenimente cardiovasculare). Un control deficitar al glicemiei, apariţia complicaţiilor, aderență redusă la tratament şi optimizarea stilului de viaţă contribuie la reducerea calității vieții persoanei cu diabet și creșterea cheltuielilor de sănătate”, a explicat prof. dr. Cristian Serafinceanu, președintele SRDNBM

Modul de injectare este extrem de ușor: se folosesc pen-uri cu ace fine care conțin 450 de unități de insulină bazală, dar care au și dispozitiv de reglare a cantității și concentrației, în funcție de necesități. Injectarea, care se face o dată de zi, la aceeași oră, formează un depozit subcutanat care ajunge pentru 24 de ore.

Oficial – 800.000 de diabetici în România. În realitate sunt 2 milioane!

România, ţara în care Nicolae Paulescu a descoperit insulina, este în primul val de ţări europene în care persoanele cu diabet au acces la insulina bazală de ultimă generație. Peste 800.000 de români cu diabet sunt înregistrație oficial la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar, potrivit Societății Române pentru Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, numărul real este mult mai mare!

„Conform Studiului PREDATORR, pentru grupa de vârstă 20 – 80 de ani, vorbim probabil de vreo 2 milioane de persoane cu diabet zaharat în România. (…) Incidența, adică numărul de cazuri noi de diabet zaharat de tip I la copii, grupa de vârstă 0 – 18 ani, este în prezent undeva la peste 11 cazuri noi / la 100.000 de copii / an. Această incidență este în creștere de la an la an, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Practic, în ultimii 25 de ani incidența diabetului de tip I a crescut de aproximativ 3 ori”, conf.dr. Cristian Guja, vicepreședinte al SRDNBM.

Complicații ale diabetului

– este prima cauză de insuficiență renală și intrare în dializă în lume (60% dintre pacienții care fac dializă au diabet zaharat sau îl fac în primul an de tratament)

– este orima cauză de orbire – retinopatia diabetică-, cel puțin în țările în curs de dezvoltare

– este prima cauză de aputație a membrelor – ischemii acute ale membrelor

– poate duce la infarct miocardic acut, accident vascular cerebral,

Valorile glicemiei pentru care se pune diagnostic de diabet

„În momentul de față diagnosticul de diabet zaharat se pune pe o valoare a glicemiei peste 126 de mg/dl, sau în cazul testului de toleranță la glucoză cu 75 de grame, o valoare a glicemiei de peste 200 la 2 ore, sau hemoglobină glicozilată peste 6,5%. În principiu, un pacient trebuie să aibă una din aceste valori patologice confirmată de către o a doua determinare sau de una din celelalte variante. (…) La un screening, valorile de prediabet sunt o glicemie bazală între 100-126, iar glicemia la testul de toleranță între 140 și 200 și hemoglobină glicozilată între 5,7 și 6,5%”, a explicat asist.univ.dr. Viviana Elian, de la Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, la conferința de lansare a studiului Mentor, la care vor participa 1.300 de oameni și care îşi propune evaluarea controlului metabolic, evaluarea riscului şi a complicaţiilor diabetului zaharat, dar şi evaluarea nutriţională a pacienților.

Cum te ferești de diabet

Obezitatea este una din cele mai frecvente cauze ale apariției diabetului. Aceasta din cauza faptului că excesul de kilograme conduce la depuneri de grăsime în jurul organelor interne, iar corpul primește semnale eronate care dereglează producția de insulină. În aceste situații, sportul și mișcarea în aer liber sunt activități recomandate. Apoi, pentru a echilibra conținutul de glucoză din sânge, e bine să consumăm multe fructe și legume. Dieta trebuie completată și cu alimente bogate în fibre, precum nucile și alunele, spun specialiștii.