INSP: Una din 10 femei va dezvolta o formă severă de depresie după naștere

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează că aproximativ 10% dintre femei pot dezvolta depresie severă după naștere, iar 0,1% pot suferi de depresie postpartum. Aproape 50% dintre mamele afectate nu sunt diagnosticate, ceea ce indică o problemă semnificativă în identificarea și tratarea acestei afecțiuni. Riscul de depresie poate atinge un vârf la 4 ani după naștere, evidențiind necesitatea unei monitorizări pe termen lung a sănătății mentale a mamelor.

Un studiu global din 2021 a indicat că 17,22% din femeile care au născut au experimentat depresie postpartum, iar în timpul pandemiei COVID-19, prevalența a crescut la 34%. În România, un studiu realizat în 2020-2021 a arătat o prevalență de 18,8% a depresiei postpartum.

În România a fost instituită „Săptămâna conștientizării depresiei post-partum”, începând cu anul 2024, care va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei.

Ce este depresia post-partum?

Depresia post-partum (PPD) este este un cumul de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei, după naștere.

PPD este o formă de depresie care debutează la două până la opt săptămâni după naștere, dar se poate manifesta până la un an după nașterea copilului.

Diagnosticul depresiei post-partum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naștere și debut, ci și pe severitatea depresiei.

Factorii de risc care pot contribui la apariţia acestei boli sunt de natură psihosocială, biologică şi genetică, traumele din copilărie şi trăsăturile de personalitate ale mamei jucând, de asemenea, un rol important în apariţia simptomatologiei depresive.

Diagnosticul depresiei post-partum

Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificării persoanelor aflate la risc prin screening, redirecţionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrică, alături de monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului.

Evoluţia depresiei post-partum poate varia în funcţie de factorii biopsihosociali implicaţi în etiopatogeneza acesteia.

Modificările comportamentale apărute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeaşi patologie.

Sloganul activității de informare este: „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”