INOVATIV. Un nou medicament împotriva schizofreniei, aprobat în SUA

Autorităţile sanitare din SUA au dat undă verde unui medicament împotriva schizofreniei care utilizează, pentru prima dată în ultimele decenii, un nou mod de acţiune terapeutică.

Noul medicament, denumit Cobenfy şi dezvoltat de compania farmaceutică americană Bristol Myers Squibb, ţinteşte receptori diferiţi de cei vizaţi de tratamentele utilizate până în prezent (receptorii de dopamină).

„Acest medicament foloseşte, pentru prima dată după mai multe decenii, o nouă abordare în ceea ce priveşte tratamentul schizofreniei”, a declarat într-un comunicat Tiffany Farchione, de la Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA). „Această autorizare oferă o nouă alternativă la medicamentele antipsihotice prescrise până în prezent”, a adăugat ea.

O boală psihică potenţial letală

Schizofrenia este o denumire a unui grup de boli mintale incluse în categoria psihozelor endogene. Caracteristică este apariția unor manifestări psihopatologice majore, cum sunt halucinațiile, deliruri, tulburări formale de gândire, tulburări afective, tulburări de comportament, dezorganizarea personalității, precum şi un sentiment de persecuţie. Aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu schizofrenie mor prin sinucidere, informează AFP, preluată de Agerpres.

Noul medicament „ar putea schimba datele problemei, mai ales pentru persoanele pentru care celelalte tratamente nu funcţionează”, a declarat Lynsey Bilsland, coordonatoarea diviziei de sănătate mintală din cadrul Fundaţiei Wellcome.

„Modul său de acţiune este complet diferit de cel al altor medicamente utilizate în prezent împotriva schizofreniei. El are potenţialul de a schimba viaţa a milioane de oameni”, a adăugat ea.

Efecte adverse mai reduse, comparativ cu alte tratamente

Cobenfy este administrat pe cale orală, iar eficacitatea sa a fost evaluată în cadrul a două studii clinice, care au arătat că noul medicament permite o reducere semnificativă a simptomelor la persoanele tratate.

Efectele secundare pot include greaţă, vărsături, indigestie, diaree, constipaţie, retenţie urinară şi probleme hepatice.

Totuşi, aceste efecte secundare par să fie „reduse” în raport cu cele induse de tratamentele actuale, a declarat Matt Jones, profesor de ştiinţe neurologice la Universitatea din Bristol. „Este o veste foarte bună pentru pacienţi”, a adăugat el.

„Din păcate, antipsihoticele disponibile în prezent au efecte secundare importante, în special o creştere în greutate şi efecte asupra mişcărilor, ceea ce poate afecta adeziunea pacienţilor la tratament”, a declarat Sameer Jauhar, medic psihiatru la King’s College din Londra.

„Este vorba, probabil, despre una dintre cele mai entuziasmante realizări din domeniul nostru”, a adăugat el, subliniind totuşi nevoia realizării unor studii clinice pe termen mai lung, pentru a confirma aceste beneficii medicale.