Inima și stresul: cum ne afectează starea de sănătate viața agitată?

Stresul este ceva cu care se confruntă toată lumea.  Simptomele comune pot include mâini umede, stomac deranjat sau dureri de cap. Ceea ce mulți oameni nu realizează este că stresul cronic poate crește riscul de probleme cardiace grave. Potrivit cardiologilor, creșterea bruscă a nivelului de cortizol (hormonul stresului) poate duce, de asemenea, la complicații precum atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.

Ce este stresul?

Stresul este răspunsul organismului la un declanșator fizic sau psihologic pe care mintea îl percepe ca fiind provocator sau amenințător.

Similar inflamației, stresul își are locul său și poate fi sănătos la momentul potrivit.

Stresul benefic, cunoscut sub numele de eustres. poate părea fictiv, dar este real. Să spunem că vi se repartizează un nou proiect la serviciu. Deși poate părea descurajant la început, acesta oferă, de asemenea, oportunitatea de a străluci și de a învăța noi abilități. Eustresul vă ajută să mergeți până la capăt în această situație.

Nu este nimic în neregulă cu stresul pe termen scurt, pe care mulți îl identifică drept stres acut.

Organismul recunoaște că trebuie să facă față stresului și apoi revine la o stare normală. Dacă vă confruntați cu o provocare care nu are un final clar, puteți dezvolta stres cronic. Rămâneți hiperconștient, iar organismul nu are șansa de a se recupera sau de a reveni la o stare normală, relaxată. În mod normal, inima bate mai repede, mușchii se încordează, iar sistemul digestiv poate să nu funcționeze la fel de eficient atunci când organismul se află într-o stare de stres cronic.

Cum îți afectează stresul inima?

Un studiu din 2021 a inclus 118.706 persoane fără boli de inimă existente în 21 de țări. La finalul studiului, cercetătorii au concluzionat că stresul ridicat a crescut riscul de boală coronariană, accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și deces.

Un studiu separat din 2021 s-a concentrat pe 412 adulți fără hipertensiune sau boli cardiovasculare. Acești adulți au făcut teste de urină pentru patru hormoni de stres: cortizol, dopamină, noradrenalină și epinefrină. Pe măsură ce fiecare hormon s-a dublat în testele de urină, riscul de hipertensiune arterială a crescut de la 21% la 31% pe o perioadă mediană de urmărire de 6,5 ani.

Nivelurile de noradrenalină, epinefrină, cortizol și dopamină pot crește atunci când vă confruntați cu diferite evenimente, relații sau situații stresante.