Ingineria genetică, între mit şi beneficii

Inteligent şi cu o mimică de invidiat, ştie răspunsuri la întrebări dificile şi spune că ar vrea să-i ajute pe oameni să trăiască mai bine. Nu este vecinul şi nici vreun cunoscut cu preocupări altruiste. De fapt „locuieşte” taman în Arabia Saudită. Este cetăţean saudit. Primul cetăţean saudit de acest fel.

Dar să vezi când nu zâmbeşte sau îl deranjezi cu vreo întrebare nelalocul ei. Se uită fix la tine şi clipeşte, apoi se încruntă, suficient cât să te bage în sperieţi. Întrebat dacă poate avea conştiinţă, a dat replica una-două: „De unde ştii că tu eşti om?”. Auzi răspuns de robot. Adică, logic, a fost întrebat dacă un robot poate avea conştiinţă, că de-aici a plecat tărăşenia. Iar robotul, model echipat cu inteligenţă artificială şi funcţii extrem de complexe, şi-a dat măsura.

Nu ştim cum va arăta viitorul, dar ne putem imagina, iar acum ne este chiar mai la îndemână dacă ne uităm cu atenţie la acest robot. Are şi un nume. Sophia! Dacă îl strigi îţi va răspunde negreşit. Filmele science fiction sunt deja realitate, iar noi suntem actorii.

Oameni de ştiinţă ne liniştesc şi ei cum ştiu mai bine, spun că vom face faţă „concurenţei” fără probleme. Nu ne trebuie decât nişte cipuri şi suntem gata. În cap, desigur. Dar nu e problemă că vom putea munci şi 50 de ore fără oprire. Că veni vorba de muncă, după cum se vede, politicenii nu scapă nicio ocazie. Impozite, impozite şi iar impozite. Acum îi vînează pe-ăşia, pe roboţi. Cică trebuie să aibă acelaşi regim ca şi noi, că doar prestează o muncă. Sofisticatele întruchipări i-au pus deja la treabă pe aleşi de-au început să răscolească legislaţia.

În fine, nu la impozite voiam să ajung, ci la tehnologia actuală, care face posibilă înlocuirea organelor cu unele artificiale dacă ne îmbolnăvim.

Astfel, putem avea ochi bionici, o şansă pentru nevăzători, care pot distinge măcar formele şi mişcările, mare lucru dată fiind situaţia lor. Apoi, regenerarea oaselor, posibilă prin schimbarea structurii sale sau pancreasul artificial, capabil să stabilească nivelul de zahăr din sânge. Braţele artificiale îi ajută pe cei care au suferit amputări, acestea fiind conectate la creier, prin nervii motori.

Primul implant de plâmân artificial a fost realizat 2010, la un copil de numai doi ani, iar în 1953 a fost implantată şi prima inimă artificială. Dar cel mai impresionant ar putea fi însă exoscheletul, un costum bionic capabil să urmeze mişcările corpului. Imaginea unui braţ robotizat nu te poate lăsa indiferent, mai cu seamnă că, cel puţin teoretic, are puteri nelimitate.

Omul a început să modifice genomul organismelor încă de acum câteva mii de ani. A încrucişat diferite rase, iar plantele sunt, în marea lor majoritate, hibrizi obţinuţi prin încrucişare. Astăzi însă, hibridizarea este înlocuită cu ingineria genetică.

Viitorul promite deci multe. Orbii vor putea să vadă, cei paralizaţi vor merge, bolile incurabile vor putea fi vindecate.