Inflamația cardiacă – un efect advers confirmat de Agenția Europeană a Medicamentului. Despre ce medicament este vorba?

Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Europa a găsit o posibilă legătură între inflamația cardiacă foarte rară și vaccinurile COVID-19 de la Pfizer-BioNTech  și Moderna (MRNA.O), conform Reuters.

Alte efecte secundare precum miocardita și pericardita, trebuie să fie și ele listate ca efecte secundare ale celor două vaccinuri ARNm, a declarat comitetul de siguranță al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), adăugând că astfel de cazuri au apărut în primul rând în termen de 14 zile de la inoculare.

Agenția a mai adaugat că astfel de cazuri au apărut mai des după a doua doză, cu precădere la bărbații tineri adulți. Acest lucru este în conformitate și cu constatările făcute și de experții americani.

Simptomele cauzate de vaccin includ afecțiuni precum respirație îngreunată, palpitații și dureri în piept.

De asemenea, EMA sfătuieşte persoanele care au un istoric medical de sindrom de scurgere capilară să evite vaccinul anti-coronavirus produs de Johnson & Johnson.

EMA a examinat în total peste 300 de cazuri de miocardită și pericardită în Uniunea Europeană, Islanda, Norvegia și Liechtenstein – denumite împreună Spațiul Economic European.

În ceea ce priveşte vaccinul produs de AstraZeneca, EMA recomandă adăugarea unui avertisment cu privire la riscul producerii sindromului Guillain-Barré.

Începând cu data de 28 februarie și până în data de 21 martie, în 3 spitale din nordul Italiei au fost raportați 5 pacienți care au prezentat simptome specifice pentru poliradiculonevrită și apoi confirmați cu această afecțiune neurologică în contextul infecției cu noul tip de coronavirus. Dintre acești pacienți, 4 au prezentat un test pozitiv la efectuarea exudatului faringian la debutul afecțiunii neurologice, iar unul a prezentat exudat și lavaj bronhoalveolar negativ la debutul simptomatologiei, dar care ulterior a prezentat un test serologic pozitiv pentru coronavirus.

Primele simptome pentru sindromul Guillan Barre au fost reprezentate de slăbiciunea membrelor inferioare și parestezii evidente la 4 pacienți și diplegie facială, urmată de ataxie și parestezie prezente la un pacient. Tabloul clinic a evoluat către tetraplegie/tetrapareză în decurs de 36 de ore până la 4 zile la 4 pacienți, 3 pacienți necesitând suport ventilator. Intervalul de timp de la debutul simptomelor respiratorii tipice pentru COVID 19 până la momentul apariției manifestărilor neurologice a fost de 5 până la 10 zile.

Analiza licidului cefalorahidian nu a decelat prezența modificărilor tipice pentru poliradiculonevrita și evaluarea PCR a virusului SARS – COV2 din LCR a fost negativă. Examinarea electromiografică a fost compatibilă cu diagnosticul de poliradiculonevrita – varianta axonală evidentă la 3 pacienți și demielinizantă la 2. Examinarea IRM (imagerie prin rezonanța magnetică) cu administrare de substanță de contrast a demonstrat priza patologică de contrast la nivelul rădăcinilor nervoase la nivel caudal (zona lombo-sacrată) la 2 pacienți, a nervului facial la 1 pacient. 2 pacienți nu au prezentat priză patologică de contrast la adminstrarea de substanță de contrast.

Toți pacienții au fost tratați cu imunoglobuline cu administrare intravenoasă, 2 pacienți au primit 2 cure de imunoglobuline cu administrare intravenoasă și unul a fost tratat prin plasmafereză.