Din cuprinsul articolului
Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) este o sărbătoare importantă, amintind credincioşilor despre patimile Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării.
În zonele viticole, după Ziua Crucii se trece la culesul viilor, pe când în alte părţi se bat nucii ori se adună ramuri de alun, despre care spune că, dacă vor fi culese de Înălţarea Sfintei Cruci, acestea vor dobândi puteri miraculoase.
Nu mânca aceste fructe azi!
Tot de Ziua Crucii credincioşii nu au voie să consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, adică acele fructe sau legume ale căror miez se aseamănă cu o cruce.
Ziua de 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii, este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Potrivit tradiţiilor, de Înălțarea Sfintei Cruci, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic) împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste, scrie ortodoxia.me.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete, potrivit libertatea.ro.
Tot de Înălțarea Sfintei Crucii, în Bucovina oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Pe 14 septembrie sunt două sărbători, de fapt
Pe data de 14 septembrie creştinii ortodocşi celebrează două evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Iisus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, în timp ce enoriaşii rostesc la fiecare cerere a preotului „Doamne miluieşte”. După ce toţi credincioşii s-au închinat, pe rând, şi au sărutat Sfânta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va rămâne până la odovania sărbătorii, ce are loc pe 21 septembrie.