Impotenţă sau disfuncţie erectilă? Un ghid complet despre problemele despre care bărbaţii români se jenează să vorbească

Disfuncţiile erectile (DE) apar atunci când un bărbat are probleme constante şi repetate în susţinerea unei erectii. Fără tratament, disfuncţiile pot face actul sexual dificil. Trebuie menţionat că termenul de disfuncţie erectilă nu este egal cu cel de impotenţă.

Potrivit unui studiu făcut de Massachusetts Male Aging despre disfuncţiile sexuale, problema poate să apară prima dată în jurul vârstei de 40 de ani. Peste un milion de români suferă de disfuncţii erectile, însă doar 1% dintre ei se prezintă la medic, potrivit unor statistici făcute în ţara noastră.

Simptomele difunţiilor sexuale includ:

• Erecţiile sunt prea ” soft” pentru a permite actul sexual.
• Erectiile dureaza numai pentru scurt timp.
• Incapacitatea de a ajunge la erectii.

Bărbaţii care nu pot obţine sau menţine o erecţie (pentru 75% din timpul în care înceacă să facă sex) sunt consideraţi drept suferinzi de disfuncţie erectilă.

Mai mult de 25% dintre bărbaţii romani cu vârsta peste 35 de ani au un oarecare grad de disfuncţie erectilă. Trebuie menţionat că termenul de disfuncţie erectilă nu este egal cu cel de impotenţă. De fapt, specialiştii în domeniu au ajuns la concluzia că termenul de impotenţă este prea agresiv şi sugerează mai degrabă absenţa totală a funcţiei aşa că a fost înlocuit cu cel de disfuncţie erectilă. Aceasta este definită de specialişti drept imposibilitatea de a obţine şi menţine o erecţie suficientă pentru realizarea unui act sexual satisfăcător.

Disfuncţie uşoară sau severă?

Care ar fi cauzele problemelor de erecţie? Pâna în anii 90 s-a crezut că 90% dintre disfuncţiile erectile sunt de natură psihogenă, altfel spus se credea că nu există bărbaţi impotenţi, ci numai femei nepricepute. Ulterior, pe măsură ce s-au acumulat date noi cu privire la fiziologia erecţiei, s-a ajuns la concuzia că, de fapt, mai mult de  80% dintre disfuncţiile erectile au o componenta organică, adică există leziuni, cel mai frecvent la nivelul vaselor sanguine. Gradul disfuncţiei de care suferă un bărbat – uşoară, medie sau severă – depinde de viaţa mai mult sau mai puţin stresantă pe care aceştia o au, de eventuale probleme de sănătate care se asociează dar şi de modul de reacţie, particular fiecarui individ. Munca în tensiune poate genera modificări neurohormonale în organism care au drept consecinţă disfuncţii.

Vârsta scade potenţa Pentru o erecţie bună, trebuie să vină spre penis sânge suficient de mult şi să plece sânge puţin. În momentul în care apar disfuncţionalităţi în această privinţă, apare şi disfuncţia erectilă. Cu trecerea anilor, viteză fluxului sanguin scade ceea ce explică reducerea performanţelor sexuale. Cea mai dramatică scădere a fluxului de sânge care vine spre penis apare, paradoxal, nu la 60 de ani cum ne-am aştepta, ci între 30 şi 40 de ani. Odată cu vârsta potenţa scade oricum, nefiind posibil ca la 40 de ani un bărbat să aibă aceleaşi capacităţi ca la 20 de ani, decât în cazuri excepţionale.

Cât sex pe lună?

Standardele în ceea ce priveşte numărul de contacte sexuale într-o lună sunt destul de ridicate la americani, ei fiind singurii care au efectuat astfel de studii pe criterii ştiintifice. Marjele sunt însă foarte mari şi depind de la caz la caz, fiind normal ca într-o perioadă mai grea numarul de raporturi sexuale să fie mai mic. Informaţiile care urmează sunt doar orientative.

Între 20-30 de ani, sunt normale în medie între 15-30 de acte sexuale pe lună.
Între 30 şi 40 de ani, media este de 8, (+-5) pe lună (pot fi şi 3, dar şi 13).
Între 40 şi 50 de ani, media scade la 4-8 pe lună. Dupa 60 de ani, frecvenţa indicată de specialişti este de 4 (+-4) pe lună.

Tratamentele posibile

Soluţia de tratament în situaţia în care problemele sexuale ar putea fi cauzate de stres este o pauză. Pentru mulţi bărbaţi o simpla ieşire de câteva zile la munte sau mare readuce potenţa la cotele obişnuite  Dacă neplăcerea persistă, consultaţi un medic (psihiatru, endocrinolog cu competeţă în sexologie, urolog). Mai întâi se încerca tratamente nespecifice cu vitamine, tonice generale iar dacă acestea nu dau rezultate, trebuie luate medicamente mai puternice de tipul Cialis, Viagra, Levitra. Acestea acţionează la nivel vascular şi facilitează obţinerea unei erecţii. Efectul medicamentelor de ultimă generaţie durează mai mult de o zi (la Cialis efectul este de 36 de ore, în timp ce la Viagra este de 4 ore) şi nu au contraindicaţii în ceea ce priveşte consumul de alcool sau mâncare concomitet cu medicamentele. Foarte importantă este şi înţelegerea din partea partenerei. Printre opţiunile terapeutice disponibile  mai sunt şi tratamentele transderme cu testosteron şi injecţiile în corpul penian. Soluţia în cazurile grave este protezarea peniană. Preţul unei proteze peniane variază între 1200 de euro una mai simplă şi peste 15 mii de euro, cea „gonflabilă”.

Bolile care strică potenţa Specialiştii afirmă că 80% dintre cazurile de DE sînt cauzate de anumite boli, precum diabetul (din doi diabetici, unul are disfuncţie erectilă), hipertensiunea arterială, bolile de ficat sau rinichi etc. Factorii psihologici sunt răspunzători pentru 20% dintre cazurile de DE (stresul, anxietatea, depresia). Pe viitor, oamenii de ştiinţă estimează că procentul DE va creşte din cauza procesului general de îmbătrînire şi pentru că va creşte şi accesibilitatea la medic. 150 de milioane de bărbaţi suferă de DE

Bărbaţii din ţările occidnetale sunt mult mai receptivi la tratamentele pentru disfuncţii erectile decât românii. În SUA se prezintă la medic 17% dintre bărbaţii cu probleme, în Olanda 24% iar în Japonia în proporţie de 19%. Potrivit unui studiu publicat în British Journal of Urology, DE afectează global peste 150 de milioane de bărbaţi, dintre care 90 de milionae trăiesc în Brazilia, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.