Din cuprinsul articolului
Hipertensiunea arterială, este o situație în care o persoană suferă de opresiune crescută a sângelui arterial. Poate provoca în liniște daune extinse corpului cu destul de mult timp înainte de apariția semnelor afecțiunii.
Dacă este lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate afecta funcționarea organelor vitale precum rinichii, inima și creierul. Este, de asemenea, mortală și cunoscută ca un ucigaș tăcut, deoarece adesea nu există semnale de avertizare.
Tensiunea arterială este presiunea sângelui care împinge pereții arterelor, care transportă sângele din inimă către alte părți ale corpului. Tensiunea arterială crește și scade în mod normal pe parcursul zilei, dar îți poate afecta inima și poate cauza probleme de sănătate dacă rămâne ridicată pentru o perioadă lungă de timp.
În plus, hipertensiunea vă expune riscului de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Hipertensiunea arterială poate afecta pe oricine și toate grupele de vârstă
Există mai mulți factori care pot provoca hipertensiune arterială, inclusiv vârsta, antecedentele familiale, fumatul și un stil de viață inactiv. Hipertensiunea arterială nu se întâmplă doar la adulții în vârstă.
Studiile au arătat că aproape 1 din 4 adulți cu vârsta cuprinsă între 20 și 44 de ani suferă de tensiune arterială. Hipertensiunea arterială este o cauză principală a accidentului vascular cerebral, o afecțiune care este în creștere în rândul tinerilor.
Experții cred că riscul crescut de accident vascular cerebral la această grupă de vârstă este un rezultat direct al ratelor în creștere ale obezității, hipertensiunii arteriale și diabetului de tip 2.
Studii recente arată că hipertensiunea arterială este legată de un risc mai mare de demență, o pierdere a funcției cognitive. Dovezile sugerează că hipertensiunea arterială necontrolată în timpul vârstei mijlocii (vârste între 44 și 66 de ani) creează un risc mai mare de demență mai târziu în viață.
Semnele hipertensiunii arteriale
Prin urmare, este extrem de important ca oamenii să devină conștienți de semnele timpurii ale hipertensiunii arteriale.
Unele simptome timpurii clasice sunt:
- durerea în piept
- dificultatea de a respira
Alte semne sunt:
- modificările vederii,
- durerile de cap,
- amețelile,
- sângerările frecvente din nas.
De ce este atât de comună hipertensiunea arterială: factori de risc
Experții în sănătate spun că hipertensiunea arterială se dezvoltă într-o perioadă de timp. Acest lucru este agravat de alegerile nesănătoase ale stilului de viață, cum ar fi dieta proastă, lipsa somnului, lipsa exercițiilor fizice etc.
În plus, persoanele care suferă de diabet și colesterol ridicat sunt adesea expuse riscului de a dezvolta hipertensiune arterială. Există și alți factori care pot provoca hipertensiune arterială, cum ar fi sarcina.
Hipertensiunea arterială crește riscul de a dezvolta boli de inimă, care pot duce la complicații precum infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral. În timp, tensiunea arterială crescută va deteriora arterele care transportă oxigen și sânge către inimă. Dacă nu sunt tratate, arterele pot deveni rigide, reducând cantitatea de sânge și oxigen către inimă și restul corpului.
Medicii spun că hipertensiunea arterială obligă inima să muncească mai mult pentru a pompa sânge în restul corpului. Aceasta determină îngroșarea camerei inimii stângi inferioare (ventriculul stâng). Un ventricul stâng îngroșat crește riscul de atac de cord, insuficiență cardiacă și moarte subită cardiacă.
Prevenția bolii
Persoanele care suferă de hipertensiune arterială pot urma câțiva pași pentru a reduce riscurile:
- Realizarea periodică a controalelor medicale.
- Trecerea la alimente mai sănătoase, cum ar fi spanacul, morcovii și bananele – deoarece este bine documentat, acestea pot scădea tensiunea arterială.
- Păstrarea un stil de viață activ care vă menține inima puternică și permite sângelui să pompeze mai bine în întregul corp, ceea ce vă poate ajuta să vă scădeți tensiunea arterială generală.
Alți pași pe care îi pot lua sunt:
- Obținerea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică în fiecare săptămână (aproximativ 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână)
- Renunțarea la fumat
- Consumul unei diete sănătoase, inclusiv limitarea sodiului (sare) și a alcoolului
- Menținerea unei greutăți sănătoase
- Gestionarea stresului
