Hipertensiune, obezitate, diabet, colesterol, principalele cauze ale AVC. Pacientul trebuie să cheme ambulanța în maxim două ore

AVC este o problemă de sănătate subită, care impune acțiune imediată, pentru a putea avea șanse reale de supraviețuire. Deși răspândit, mulți încă nu știu să îl gestioneze. De aceea, Serviciul de Ambulanță București a lansat o campanie de prevenire a accidentului vascular cerebral.

Campania de informare şi educare privind prevenirea AVC „Eu ştiu cauzele Accidentului Vascular Cerebral. Aleg să previn!”, a fost lansată, marţi, de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti.

Acţiunea, care se derulează în perioada 28 octombrie – 11 noiembrie, a fost lansată cu ocazia Zilei Mondială a AVC şi are drept scop informarea publicului cu privire la cauzele, semnele şi modurile de a preveni un accident vascular cerebral.

„Campania este anul acesta puţin mai bogată, este pe o perioadă de aproape două săptămâni. Vom avea în fiecare zi mesaje către public, către specialişti”, a declarat preşedintele ANPP, Vasile Barbu.

El a precizat că în România sunt anual aproximativ 60.000 de cazuri de AVC, 20% dintre acestea apărând pe fond de fibrilaţie atrială.

Barbu a mai spus că accidentul vascular cerebral are cauze multiple, printre ele numărându-se hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, vârsta, sindromul de apnee în somn.

Potrivit acestuia, costurile de tratament sunt mari, peste 145 de milioane de euro pe an, din care s-ar putea economisi printr-un tratament preventiv cel puţin 60%.

La costurile de tratament, susţine Vasile Barbu, se adaugă cele legate de pensionări anticipate, pierderea veniturilor şi beneficiilor datorate activităţii la locul de locul de muncă, plăţile pentru diferite grade de handicap, costurile de recuperare şi/sau îngrijire,

Prezentă la conferinţă, Alis Grasu, manager al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti, a arătat că este important pentru un pacient şi aparţinătorii acestuia să identifice la timp semnele şi simptomele unui AVC, „fereastra terapeutică” în care un pacient trebuie să se încadreze fiind de patru ore şi jumătate.

„Ca această fereastră să fie realizată efectiv, adică pacientul să se încadreze în această fereastră, trebuie ca în optim două ore de la debutul semnelor şi simptomelor să apeleze la medic, la serviciul de ambulanţă, astfel încât în cel mult trei ore şi jumătate să ajungă într-o unitate de primiri urgenţe la un spital în care există secţie de neurologie şi care derulează program de tromboliză sistemică intravenoasă în cazul accidentelor vasculare cerebrale, pentru că este un timp în care pacientul este investigat în spital, în UPU, şi acest timp variază între minim 45 de minute şi maxim 60 de minute. Deci fereastra terapeutică trebuie să încadreze inclusiv acest timp”, a explicat Alis Grasu.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian-Vasile Grasu, a declarat că în România, în 37 de spitale s-a făcut cel puţin o tromboliză până la începutul lunii septembrie, precizând că în 2019 „1.590 de pacienţi au fost trombolizaţi, ceea ce reprezintă aproape o triplare faţă de perioada similară a anului 2018”.

El a afirmat că România se situează în Europa pe penultimul loc în ceea ce priveşte tratamentul prin tromboliză.

„În 2017 procentul a fost de 0,8%, a crescut în 2018 la 1,3%, şi a ajuns în 2019, în primele nouă luni, la aproape 3,4 – 3,5%. Ne propunem să ajunge la 4,5% până la sfârşitul anului, ceea ce ar însemna o triplare faţă de anul trecut şi, într-adevăr, se observă un răspuns pozitiv din momentul în care Ministerul Sănătăţii a luat decizia şi a ieşit cu acest ordin prin care spitalele judeţene şi încă vreo câteva spitale cu capacitate tehnică şi umană au primit sarcina de a face tromboliză, iar serviciile prespitaliceşti au primit indicaţiile şi protocolul pe care să-l aplice pentru rezolvarea acestui tip de cazuri. Este o îmbunătăţire, dar este foarte mult loc pentru a îmbunătăţi şi mai mult această zonă”, a declarat Cristian-Vasile Grasu.

Acesta a precizat că Ministerul Sănătăţii a transmis către Guvern solicitarea de suplimentare a bugetului pe acţiunea prioritară Accident Vascular Cerebral cu sumele necesare pentru atingerea obiectivului de triplare a numărului de AVC-uri ischemice trombolizate şi de creştere a numărului de trombectomii şi trombaspiraţii.

„Ne trebuie doar o susţinere financiară şi în acest moment am finalizat referatul prin care solicităm acest lucru. Sperăm să găsim un răspuns pozitiv din partea Ministerului de Finanţare care, la rândul lui, sperăm să găsească sumele necesare pentru a continua această activitate”, a mai spus secretarul de stat.