Helicobacter pylori: un însoțitor tăcut. Dr. Roxana Chivu, medic primar gastroenterologie și medicină internă: „Este un factor de risc major pentru dezvoltarea cancerului gastric”

Helicobacter pylori este o bacterie care trăiește în stomac. A fost descoperită în anii 1980 de chirurgul australian Barry Marshall, care a primit Premiul Nobel în 2005 împreună cu colaboratorul său Robin Warren pentru descoperirea legăturii dintre Helicobacter pylori și ulcerele peptice (ulcerele peptice sunt defecte ale mucoasei stomacului sau ale unei părți adiacente a intestinului numită duoden).

Există încă multe lucruri pe care nu le știm despre Helicobacter pylori, însă, un lucru este cert: aceasta trăiește în stomacul unui număr foarte mare de oameni. Doctorul Zilei a discutat cu Dr. Roxana Chivu Florentina, medic primar gastroenterologie și medicină internă, cu o experiență de peste 25 de ani, care ne oferă informații despre această afecțiune digestivă.

Ce este infecția cu Helicobacter pylori?

Infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) este una dintre cele mai comune infecții bacteriene la nivel global, cu impact major asupra sănătății gastrointestinale. Descoperită în 1982 de Warren și Marshall, această bacterie gram-negativă colonizează mucoasa gastrică și este asociată cu o gamă largă de afecțiuni, de la gastrite și ulcer peptic până la cancer gastric. Impactul său se extinde și asupra unor afecțiuni extragastrice, implicând totodată multiple mecanisme inflamatorii și imunitare care afectează sănătatea generală, spune doamna doctor pentru Doctorul Zilei.

H. pylori a revoluționat înțelegerea medicală a bolilor gastrice, demonstrând că ulcerul peptic, considerat anterior o afecțiune legată exclusiv de stres și dietă, are în realitate o cauză infecțioasă. Aceasta a dus la dezvoltarea unor protocoale terapeutice bazate pe antibiotice și inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru eradicarea infecției, cu o rată de succes de peste 90% în vindecarea ulcerelor. De asemenea, s-a constatat că tratarea infecției reduce semnificativ riscul de recidivă și complicații precum hemoragia, perforația sau obstrucția de evacuare gastrică, continuă medicul.

Factor de risc major pentru dezvoltarea cancerului gastric

Pe lângă bolile ulcerative, infecția cu H. pylori este considerată un factor de risc major pentru dezvoltarea cancerului gastric. În acest context, bacteria contribuie la o cascadă patologică care începe cu gastrita cronică superficială, progresează spre gastrita atrofică și metaplazie intestinală și, în cazurile severe, poate duce la adenocarcinom gastric.

O asociere importantă se remarcă între infecția cu H. pylori și limfomul gastric de tip MALT (mucoase-associated lymphoid tissue), un tip rar de cancer, dar cu un potențial malign semnificativ. Interesant este că, în multe cazuri, eradicarea H. pylori duce la regresia acestui tip de limfom, subliniind încă o dată importanța diagnosticului și tratamentului precoce, atrage atenția medicul gastroenterolog.

Care sunt eventualele complicații ale H. pylori?

Infecția nu se limitează doar la stomac, fiind implicată și în afecțiuni extragastrice. Un exemplu notabil este asocierea dintre H. pylori și polipii colonici sau cancerul colorectal, deși mecanismele exacte sunt încă neclare. Inflamația cronică indusă de H. pylori și modificările microbiotei intestinale sunt două dintre ipotezele propuse pentru a explica această relație. Totodată, bacteria este implicată în afecțiuni biliare, cum ar fi colelitiaza și colangiocarcinomul, prin mecanisme care implică migrarea sa din stomac către sistemul hepato-biliar, subliniază Dr. Roxana Chivu, medic primar gastroenterologie și medicină internă.

Măsurile care pot contribui la reducerea transmiterii bacteriei H. pylori

Un alt aspect important în gestionarea infecției cu H. pylori îl reprezintă prevenția, mai ales în contextul în care aproximativ jumătate din populația globală este infectată. Infecția se transmite, de obicei, pe cale orală, prin contact direct între persoane sau prin consumul de apă și alimente contaminate. Prin urmare, igiena riguroasă joacă un rol esențial în reducerea riscului de infectare. Spălarea frecventă și corectă a mâinilor, dezinfectarea apei potabile și evitarea consumului de alimente contaminate sunt măsuri preventive de bază.

Prevenția poate fi realizată și la nivel comunitar, prin îmbunătățirea condițiilor de igienă și a accesului la surse de apă potabilă sigură, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde prevalența infecției este mult mai ridicată. De asemenea, educația publică privind modurile de transmitere a infecției și importanța igienei personale este crucială în reducerea ratei de infectare, atrage atenția medicul.

Mare atenție la simptomele gastrointestinale persistente!

Testarea periodică în cazul persoanelor cu risc crescut sau în cazul celor care prezintă simptome gastrointestinale persistente, cum ar fi durerea abdominală sau balonarea, poate contribui la detectarea precoce a infecției și la prevenirea complicațiilor. În plus, persoanele diagnosticate ar trebui să fie tratate prompt, iar urmărirea post-terapeutică prin teste non-invazive, cum ar fi testul respirator cu uree sau testul antigenului fecal, asigură că infecția a fost eradicată complet.

Un alt aspect important al prevenției îl reprezintă evitarea utilizării excesive și nejustificate a antibioticelor, deoarece acest lucru contribuie la dezvoltarea rezistenței bacteriene, ceea ce face ca tratamentele actuale să devină mai puțin eficiente. Este important ca regimurile terapeutice să fie respectate cu strictețe pentru a asigura eradicarea completă a infecției și pentru a preveni reapariția acesteia, subliniază medicul.

Conluzie

În concluzie, infecția cu H. pylori rămâne un subiect de interes major atât pentru comunitatea medicală, cât și pentru publicul larg, având implicații serioase asupra sănătății globale. Prevenția și educația joacă un rol cheie în limitarea răspândirii infecției, iar diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe, inclusiv a cancerului gastric. În absența unui vaccin, măsurile de igienă, testarea periodică și administrarea corectă a tratamentelor rămân cele mai importante mijloace de control al acestei infecții, conchide Dr. Chivu Roxana Florentina pentru Doctorul Zilei.