Gustarea foarte ieftină care stabilizează rapid glicemia. De ce creşte nivelul zahărului din sânge după micul dejun

Sursă foto: arhivă doctorulzilei

Din cuprinsul articolului

Micul dejun este una dintre cele mai importante mese ale zilei, pentru că asigură un boost de energie. Însă alegerea alimentelor pentru micul dejun poate fi extrem de dificilă în cazul persoanelor cu diabet zaharat.

După atâtea ore de somn şi lipsa htanei, prima masă a zilei are ca efect eliberarea rapidă a glucozei în sânge. Cercetătorii canadieni au descoperit într-un studiu observaţional că, de pildă, o omletă poate fi o opţiune extrem de sănătoasă şi benefică pentru pacienţii diabetici.

O astfel de mâncare sau alimente sărace în carbohidraţi ajută la diminuarea postprandială a nivelului glucozei în sânge şi stabilizează glicemia pe tot parcursul zilei.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea British Columbia au denumit chiar masă ideală pentru diabetici – farfuria fără carbohidraţi, dar cu grăsimi nesaturate, potrivit studiului publicat în revista „The American Journal of Clinical Nutrition„.

De ce creşte nivelul zahărului din sânge după micul dejun

„Vârful glicemic atins imediat după ingerarea alimentelor la micul dejun se explică printr-o combinaţie de factori. Pe de-o parte apare o rezistenţă aproape spontană la insulină în primele ore ale zilei la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 şi, pe de altă parte, se resimte impactul alimentaţiei specific societăţii occidentale la micul dejun – cereale, pâine toast şi fructe – care abundă în carbohidraţi”, explică Jonathan Little, principalul autor al studiului.

Potrivit cercetării, citate de actualno.com, persoanele care urmează o dietă cu puţini carbohidraţi au un grad mai mare de saţietate şi resimt mai puţin nevoia de dulciuri.

Semne la care trebuie să fie atenţi pacienţii cu diabet

Multe persoane cu diabet reclamă ca simptome clasice setea excesivă, amorţeli ale mâinilor sau picioarelor, urinarea frecventă, scpderea inexplicabilă în greutate sau oboseala. Însă acestea nu sunt singurele simptome care pot sugera existenţa diabetului zaharat.

Oamenii de ştiinţă susţin că sunt şi alte simptome care pot orienta diagnosticul, pe lângă testele obişnuite de sânge, cum ar fi glicemia, testul de toleranţă la glucoză sau hemoglobina glicozilată (arată media glicemiilor din ultimele 3 luni).

Când valoarea glicemiei prezintă pericole

Glicemia variază pe parcursul zilei, de aceea este măsurată de obicei prin teste de sânge făcute dimineaţa, pe stomacul gol. Astfel, recoltarea sângelui se face înainte de masă, regula fiind să nu se consume alimente sau alte băuturi în afară de apă timp de cel puțin 8 ore.

Pe nemâncate, glicemia unui adult sănătos trebuie să fie cuprinsă între 72 și 108 mg/dL. Un nivel al glicemiei mai mic de 70 trebuie să te îndrume la medic pentru consultație. Iar dacă ai glicemia sub 50 mg/dL, riscul de hipoglicemie este foarte mare și trebuie să mergi de urgență la medic, pentru investigații suplimentare.

Când este indicat consultul medical

De asemenea, dacă glicemia este peste 215 mg/dL înseamnă că suferi de diabet, de aceea trebuie să mergi la consultație cât mai repede posibil.

Valorile cuprinse între 120 și 180 mg/dL pe stomacul gol sunt considerate la limită, adică au un risc mediu, probabil ești în fază de pre-diabet și trebuie să îți faci mai des analizele, ca să vezi cum evoluează, iar o glicemie care trece de 300 mg/dL este considerată urgență medicală.