Cum rămânem sănătoși în funcție de grupa de sânge pe care o avem și ce boli am putea dezvolta, în funcție de acest aspect

Grupa de sânge și sănătatea. Ce trebuie să știm despre fiecare în parte? Este ca un cod genetic, de care este bine să ținem seama, pentru a fi în armonie cu noi înșine.

Grupele sanguine sunt adevărate hărţi ale propriului nostru profil biologic, fiecare grupă de sânge are proprietăţi chimice unice, îşi are propriul antigen şi reacţionează atunci când în organism distinge un antigen străin.

Astfel, în faţa unor intruşi, va forma anticorpi, adică proteine imunoglobulinice care au rolul de a distruge microbii. Pentru ca aceasta reacţie a organismului să fie însă cât mai rapidă, sistemul imunitar trebuie să aibă o bună imunitate.

Află: Cum ne susținem anticorpii, ce trebuie să facem pentru o IMUNITATE bună

Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau incompatibilității dintre donator și primitor în cazul transfuziilor. Teoretic, compatibilitatea reprezintă situația în care întâlnirea antigenului de pe hematii cu anticorpi specifici este exclusă.

În țara noastră, 43% dintre români au grupa A, 33% grupa 0, 16% grupa B şi 8% grupa AB, potrivit unui articol postat de Agerpres în 2015.

Persoanele care au grupa de sânge A sunt mai vulnerabile la infectarea cu noul coronavirus, în timp ce oamenii cu grupa 0 prezintă o rezistență sporită în fața virusului, arată un studiu al cercetătorilor chinezi, citat de South China Morning Post.

Cercetătorii chinezi au recoltat mostre de sânge de la peste 2000 de pacienți din Wuhan și Shenzhen, pe care le-au comparat cu cele ale unor persoane sănătoase. Aceștia au descoperit că pacienții cu grupa sanguină A prezentau o rată mai mare de infecție și erau predispuși să dezvolte o formă mai severă a bolii.

Oamenii de știință au precizat că este vorba despre un studiu preliminar, însă îndeamnă guvernele și autoritățile sanitare din întreaga lume să ia în considerare diferențele dintre grupele sanguine când plănuiesc măsuri de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2 sau când tratează pacienții infectați.

GRUPA A.  Este mai expusă riscului de a suferi de boli cardiovasculare, diabet si cancer. Alimentaţia care ajută cel mai mult este vegetariană, peştele şi soia reprezentând surse de proteine.

Activităţile fizice recomandate: plimbări ori exercitii de yoga sau pilates.

GRUPA AB. Dezvoltă mai rar alergii, dar prezintă riscuri ridicate pentru anemii şi boli cardiace. Dieta care contribuie la întărirea imunităţii este bazată pe lactate, legume, peşte, fructe de mare şi mai puţin pe carne. Se recomandă alternarea activităţilor fizice relaxante cu cele solicitante.

GRUPA B.  Specialiştii spun că există o predispoziţie la alergii alimentare, dar şi la boli legate de vezica urinară, mai ales la cele cauzate de bacterii.

Sistemul imunitar se poate fortifica prin activităţi precum înot, tenis, mers pe bicicletă, drumeţii pe munte, dar şi o alimentatie diversificată, care să includă cereale, legume, fructe, ouă, lactate, carne cu moderaţie şi paste făinoase.

GRUPA O.  Cei cu grupa 0 au o mare mare sensibilitate la alergeni si predispozitie pentru afectiuni precum astm, boli ale tiroidei (hipotiroidism in special) si ale sistemului digestiv, din cauza aciditatii gastrice crescute.

Dieta va fi una carnivoră: peste, vita, pui si mai putina carne grasa. Vor fi consumate cu moderaţie lactatele, ouale si cerealele, la fel si legumele si fructele. Exercitiile fizice indicate trebuie sa fie intense, gen aerobic sau jogging.