Greșelile din copilărie care te costă la maturitate

Faptul că mama nu își alăptează pruncul, că bebelușul își suge degetul sau dacă copilul își roade unghiile, toate acestea îi strică dantura și îi modifică fizionomia.

Dana Lascu

Dezvoltarea dinților începe încă din perioada intrauterină, din cea de-a șasea săptămână de viață și continuă postnatal. Erupția dinților temporari, sau „de lapte” cum sunt cunoscuți popular, începe de la vârsta de 6-9 luni cu incisivii centrali inferiori și se sfârșește în jurul vârstei de 2 ani – 2 ani și jumătate, cu molarul al doilea.

Cum își deformează dinții

„În această perioadă alăptarea la sân este foarte importantă în dezvoltatea maxilarelor, a musculaturii obrajilor și a buzelor copilului. După această vârstă suptul degetului sau al tetinei poate produce deformări ale maxilarului și o anomalie de poziție a dinților, aceștia fiind împinși spre exterior la maxilar și spre interior la mandibulă, contribuind, astfel, la formarea ocluziei deschise (dinții superiori și cei inferiori nu se ating în momentul închiderii gurii)”, explică medicul stomatolog Smaranda Ionescu. De asemenea, „dacă bebelușul își formează obiceiul de a plasa limba între dinți se îngreunează dezvoltarea eficientă a acestora. Alte obiceiuri vicioase care impiedică dezvoltarea corectă a arcadelor dentare sunt aspirația buzei inferioare, sugerea obrajilor, roaderea unghiilor sau a altor obiecte (gen creioane, carioci). De altfel, acestea pot avea un rol important și în afectarea vorbirii”, mai spune ea.

Obiceiuri proaste păstrate în adolescență

În jurul vârstei de 6 anișori, copiii își schimbă dentiția „de lapte”, în cea cu care vor rămâne pentru toată viața. E foarte important ca, în adolescență, să nu deprindă obiceiuri proaste sau să nu le continue pe cele căpătate în copilărie. „Dacă în adolescență se dezvoltă un mecanism repetitiv de roadere a unghiilor sau spargere a nucilor sau a alimentelor dure cu dinții, pot apărea fisuri la nivelul smalțului sau chiar fracturi dentare și leziuni la nivelul gingiei și a mucoasei orale. Din cauza acestor forțe, musculatura feței se dezvoltă diferit și, la adult, se pot observa modificări ale fizionomiei”, atrage atenția Smaranda Ionescu.

Respirația făcută greșit îți strică dinții

Poate pare incredibil, dar și modul în care inspirăm și expirăm ne poate strica dinții. „La fel de importantă este și respirația, cea normală fiind efectuată pe nas. Dacă respirația se efectuează oral (pe gură, adică) au loc modificări multiple. La nivel estetic facial, determină dezvoltarea incompletă a narinelor. Tot de aici decurge și aspectul mai palid spre gălbui al tenului. Nu în ultimul rând, la nivelul cavității orale, atunci când respirăm pe gură, dinții se usucă datorită lipsei salivei, favorizând formarea cariilor”, conchide stomatologul.

Cum se tratează aceste anomalii

Stomatologii spun că pentru fiecare categorie de vârstă, aceste deteriorări datorate obiceiurilor proaste se tratează altfel. „La copii, aceste anomalii se pot trata eficient cu aparate ortodontice, cum sunt „infant trainerele” sau alte aparate ortodontice mobile confecționate conform necesităților fiecărui tip de anomalie dento-maxilară, dar și cu o atenție sporită din partea părinților. În cazul adulților, anomaliile cauzate de obiceiurile vicioase se pot trata cu aparate ortodontice fixe, iar în cazuri mai grave sunt necesare intervențiile chirurgicale ortognatice. Foarte importantă este depistarea acestora din timp, deoarece tratamentul acestor anomalii poate fi de durată și se corectează mai eficient la vârste fragede”, explică Smaranda Ionescu.

Modul în care înghiți te poate trimite la dentist

„ D e g l u t i ț i a este procesul de înghițire al bolului alimentar, care se efectuează cu ajutorul plasării limbii în bolta palatină. Dacă deglutiția se efectuază cu ajutorul limbii poziționată pe dinți, aceasta devine atipică și infantilă, fiind normală doar în perioada alăptării și provocând, ulterior, dezvoltarea anormală a maxilarelor, prin îngustarea acestora. În acest fel, dinții viitorului adult nu vor mai putea crește în condiții normale, nemaiavând loc pe arcadă. Se vor produce înghesuiri și direcția lor de creștere nu va fi aceeași. Forțele fiind distribuite inegal în cavitatea bucală, duc la suprasolicitarea articulației temporo-mandibulare, cu apariția durerii în zona acesteia și a zgomotelor în timpul deschiderii și închiderii gurii”, ne-a explicat medicul dentist Smaranda Ionescu.