Din cuprinsul articolului
Stațiunea balneară supranumită și „oraș-muzeu în aer liber” a găzduit Zilele Arhitecturii Balneare (ediția a IV-a, 10-13 august), un eveniment ce a reunit arhitecți, istorici, artiști plastici și alți specialiști în patrimoniu.
Un ghid de bune practici pentru stațiunea care renaște cu pași mici, dar siguri, grație comunității a fost conceput de StudioGovora, un grup de inițiativă civică, și este primul de acest gen din România. A fost lansat și la Râmnicu Vâlcea, iar inițiatorii susțin că s-ar putea aplica tuturor stațiunilor balneare – pe care pasionații de patrimoniu le numesc „frumoasele adormite ale României“.
Ghidul conține informații istorice, arhitecturale, despre tehnici tradiționale, idei, sfaturi, recomandări despre cum s-ar putea păstra specificul local, precum și exemple internaționale.
„Vrem să arătăm că și cu resurse foarte puține se pot face foarte multe lucruri”, au menționat autorii ghidului.
Irina Leca, istoric de artă, și Ștefania Hîrleață, arhitect, au explicat pentru „Adevărul” concret în ce mod poate ajuta ghidul propus stațiunile balneare și implicit Băile Govora.
„Ghidul de bune practici: Băile Govora”, o premieră la nivel național
Îndrumarul care are ca studiu de caz arhitectura balneară din Băile Govora, deși nu este primul ghid de bune practici din țara noastră, reprezintă de fapt o premieră națională. Ordinul Arhitecților din România (OAR), spre exemplu, a conceput ghiduri de bune practici adresate mai ales zonelor rurale, iar punctual există o stațiune balneară din România, Borsec din Harghita, care are propriul ghid, de mai bine de un deceniu. Doar că…
„Stațiunea Borsec și-a făcut un ghid în 2009, dar la inițiativa Primăriei care a cerut și a plătit foarte mulți bani pe specialiști pentru a face un ghid. Iar la ei totul a pornit de la ideea că în stațiunea lor a apărut o casă vopsită roz.
Însă, studiul pe care noi l-am făcut, pe lângă faptul că reprezintă o inițiativă a societății civice, este mult, mult mai complex și elaborat decât cel de la Borsec.
Practic, este cumva primul de amploarea acesta și explică mult mai multe lucruri. Deci nu putem spune că e primul ghid de bune practici din țară, ci că este primul ghid pe o stațiune balneară de o complexitate atât de mare”, a menționat arhitect Ștefania Hîrleață.
Soluții pentru a proteja clădirile istorice
Ideea de a readuce la viață Băile Govora a plecat de la două lucrări de licență, a Ștefaniei și a prietenului ei Radu Tîrcă, care este originar din Govora.
Împreună au fondat StudioGovora și au adunat în jurul lor o întreagă comunitate, inclusiv din mediul academic, specialiști din toate categoriile, oameni care au înțeles oportunitatea și potențialul nu doar al unei inițiative precum cea propusă la Govora, dar și cum ar putea ajuta un astfel de demers la protejarea a ceea ce a mai rămas în picioare din patrimoniul istoric construit, în mod special cel al stațiunilor balneare.
„Orice construcție în ruină poată să devină din nou funcțională”
În cazul foișorului interbelic din 1938 au restaurat o construcție semi-dărâmată, pentru a putea fi folosită în continuare.
„Am vrut să demonstrăm că de fapt astfel de lucruri se pot face și la o scară mult mai mare. Adică orice clădire care se află în ruină poate să devină din nou funcțională, din nou parte activă a orașului.
Pe de altă parte, prin punerea în siguranță a Vilei Ivanovici (singurul imobil de patrimoniu din Govora nerestaurat aflat în proprietatea statului – n.red.) am vrut să arătăm faptul că o clădire, chiar dacă nu mai este utilizată, are nevoie de întreținere constantă, fie ea cât de mică.
Este important să fie conservată, apărată de ploaie, minim întreținută, protejată, pentru că în caz contrar se poate ajunge la costuri cu mult mai ridicate de intervenție și evident că acest lucru devine nesustenabil.
Necesită doar o mică întreținere ca să poți după aceea mai ușor să faci un proiect pentru ea. Ca să o salvezi practic de la dispariție”, a mai explicat arhitecta Ștefania Hîrleață.
Inițiativa de la Govora finanțată prin timbrul de arhitectură
Numărul mare de clădiri care au nevoie de lucrări de reparații, reabilitare sau restaurare, precum și potențialul ridicat de dezvoltare al stațiunii balneare Govora au dus la apariția setului de reguli privind intervenția asupra clădirilor și a spațiului public.
Multe dintre aceste construcții emblematice poartă semnătura unor mari arhitecți ai vremurilor precum: Dimitrie Maimarolu, Arta Cerchez, Ștefan Ciocîrlan, Gheorghe Simotta, Ernest Doneaud, Virginia Andreescu Haret.
