Expert în comunicare: gestul pe care îl facem involuntar atunci când mințim. „Nu poate fi controlat de creier!”

Minciuna este actul intenționat de a spune o informație falsă cu scopul de a induce în eroare pe altcineva. Oamenii recurg la minciună din diferite motive, cum ar fi evitarea pedepsei, protejarea intereselor personale sau pentru a crea o anumită impresie.

Iată câteva aspecte importante despre minciună:

• Motivații: Oamenii pot minți din diverse motive, inclusiv teama de consecințe, pentru a evita conflicte, pentru a-și proteja reputația sau pentru a obține anumite beneficii.
• Consecințe: Minciuna poate avea consecințe negative asupra relațiilor interpersonale și a încrederii. Atunci când o persoană este prinsă mințind, acest lucru poate afecta semnificativ încrederea celor din jur.
• Etica: Minciuna este adesea privită ca fiind etică incorectă și în general este dezaprobată în societate. Onestitatea și transparența sunt adesea valorizate ca aspecte fundamentale ale unui comportament etic.
• Complicații ulterioare: Minciuna poate duce la un șir de alte minciuni pentru a menține povestea inițială sau pentru a evita descoperirea adevărului. Aceasta poate complica și mai mult relațiile și situațiile.
• Comunicare sănătoasă: O comunicare deschisă și onestă este adesea considerată cheia relațiilor sănătoase. Minciuna poate crea bariere în comunicare și poate afecta negativ relațiile interpersonale.

Este important să subliniem că, în multe situații, onestitatea este valorizată și că, de cele mai multe ori, este mai benefic să fii sincer decât să recurgi la minciună. Cu toatea acestea, nu de puține ori, regurgem la a spune o minciună, iar fața ne poate trăda.

Mușchii feței, care sunt extrem de sensibili, reacționează imediat la emoție

Aurelian Ciocan, doctor în comunicare, a explicat  în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu  de ce, de cele mai multe ori, fața ne dă de gol atunci când mințim și nu mâinile, picioarele, sau chiar cuvintele.

”Noi putem să ne controlăm foarte bine membrele, picioarele, mâinile, chiar și partea de trunchi, și atunci mă pot concentra și la ceea ce fac cu fața, să îmi lucrez zâmbetul și să zâmbesc și să îmi mențin zâmbetul. Depinde foarte mult de cât de mult mă antrenez.

În schimb, mușchii feței, care sunt extrem de sensibili, reacționează imediat la emoție. Iar minciuna nu este o emoție. Prin asta poți decodifica o persoană care minte.

Mușchiul orbital, cel din jurul ochiului, este extrem de sensibil. De cele mai multe ori, acesta este declanșat doar de emoție, declanșat de sentimentul de bucurie, de revedere, sau se poate încorda foarte puternic și în ură.

Și atunci apar și ridurile din jurul ochiului, dar și felul în care lucrează sprânceana, și modul în care se ridică colțul gurii. Toate funcționează prin mai mulți mușchi care lucrează prin automatisme”, a mai explicat Aurelian Ciocan.

Gesturile pe care nu le putem face atunci când mințim

Mai sunt niște gesturi pe care le facem foarte bine în viața de zi cu zi, dar care nu ne ies uneori într-un discurs sau când mințim.

Este vorba despre gesturile de negație prin care spunem că nu mai vrem, nu ne mai trebuie, că niciodată partenerul nu a fost alături de noi, că nu ne-a ajutat… De cele mai multe ori, una dintre mâini taie, face o tăiere într-un plan, sau chiar amândouă atunci când încărcătura negației este una foarte mare.

Gesturile de negație uneori nu funcționează în discursul mincinosului, a celui care minte, pentru că dacă nu și-a pregătit minciuna cum trebuie, de la un simplu nu, el poate face chiar un gest afirmativ, să spună că nu a fost acolo în timp ce dă din cap că da. Acesta este unul dintre gesturile clasice”, a mai spus Aurelian Ciocan  în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu .