Gaura în inimă e cea mai întâlnită malformație a cordului. Cum știm că o avem

Aproximativ 25% dintre noi avem o gaură în inimă, dar nu ştim de existenţa ei. Ea ne poate cauza accidente vasculare cerebrale.

Defectul atrial septal, cunoscut sub denumirea populară de gaură în inimă, este cea mai frecventă malfomație cardiacă.

Atriile reprezintă camerele colectoare ale inimii. Septul este peretele dintre partea stângă şi cea dreaptă ale inimii. Defect înseamnă că ceva nu este în regulă, respectiv există o gaură. Aşadar, Defectul Septal Atrial (ASD) constă în gaura din peretele care desparte camerele atriale.

Sângele din atriul stâng are o presiune mai mare decât cel din atriul drept. Aceasta înseamnă că o parte din sânge trece din atriul stâng prin gaură în atriul drept. Consecinţa este că inima trebuie să pompeze mai mult sânge decât normal din atriul drept spre plămâni.

Cantitatea de sânge care circulă din atriul stâng spre cel drept depinde de cât de mare este gaura dintre ele şi de diferenţa de presiune dintre atrii. Cu cât trece mai mult sânge prin gaură, cu atât inima va funcţiona mai greu, iar deformaţia va fi mai mare.

Uneori o formă severă de ASD poate fi depistată din timpul sarcinii, la un test prenatal. După naștere există câteva simptome care ar trebui să-i dea unui părinte de gândit: un copil care nu ia în greutate, respiră accelerat, se învineţeste rapid la nivelul buzelor sau feţei la cel mai mic efort – chiar şi cel de plâns- poate fi suspicionat de o malformaţie cardiacă.

Tratament

În unele cazuri, ASD se va închide în timp şi nu va fi necesar nici un tratament. Dacă medicii cred că se va întampla acest lucru, ei vor urmări ASD-ul pentru a se asigura că devine din ce în ce mai mic şi că nu afectează în nici un fel sănătatea copilului.

Dacă este necesar tratamentul, există două opţiuni. Prima este să se închidă ASD-ul prin operaţie pe cord deschis. Aceasta înseamnă că inima va trebui să fie oprită şi deschisă pentru a o repara. Un aparat bypass va prelua activitatea inimii. Scopul operaţiei este de a normaliza circulaţia sângelui în inimă şi plămâni. Aceasta se realizează prin plasarea unui petic peste gaura dintre cele două atrii.

Pentru majoritatea copiilor, această operaţie prezintă risc minim, dar poate depinde de starea generală a copilului. Doctorii vor discuta despre riscuri, înainte de a vă da acordul pentru operaţie. Durata spitalizării este, de obicei, cam de o săptămână, depinzând de starea copilului.

O altă variantă de tratament este cateterismul. Se foloseşte un cateter care ajunge prin venă în inimă. ASD-ul este închis prin inserarea unui dispozitiv, iar cateterul se retrage. Când cateterul este retras, dispozitivul se deschide pe ambele părţi ale găurii, închizând-o.

Această procedură nu este considerată intervenţie chirurgicală, iar copilul nu va trebui să stea la terapie intensivă. După cateterism, va fi spitalizat 2 sau 3 zile şi nu vor rămâne cicatrici.

Majoritatea copiilor se vor reface complet imediat după operaţie. Va rămâne o cicatrice pe mijlocul pieptului şi, posibil, altele mai mici acolo unde au fost folosite tuburile de drenaj. Acestea se estompează repede la majoritatea copiilor, dar nu în întregime. Cicatricile mai mici de pe mâini şi gât vor dispărea.

Fie că a suferit operaţie sau cateterism, copilul ar trebui să ducă o viaţă normală şi sănătoasă, fiind necesar controlul cardiologic ocazional.