Fumatul și bolile cardiovasculare – riscuri sporite pentru generația uitată

Fumatul ucide mai mulți oameni de boli cardiovasculare decât toate tipurile de cancer la un loc. Atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și bolile vasculare periferice asociate cu fumatul sunt mai numeroase decât cele paisprezece tipuri de cancer cauzate de același obicei.

Fumatul de tutun provoacă numeroase boli pulmonare

Chiar dacă cel mai cunoscut risc asociat este cancerul pulmonar, fumatul de tutun provoacă și numeroase boli pulmonare obstructive cronice, cum ar fi bronșita și emfizemul, agravează astmul, dar, mai ales, este legat de hipertensiune arterială, ulcere, osteoporoză, diabet și tulburări de reproducere. Iar majoritatea acestor boli au o pondere uriașă în rândul generației vârstnice.

Chiar și utilizarea ocazională a țigărilor poate crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Este o observație comună că un oraș care face ca fumatul în public să fie ilegal scade rata atacului de cord în decurs de șase luni, căci scăderea expunerii la fumatul pasiv scade numărul de atacuri de cord la nefumători. Gândiți-vă doar la doza de fum pentru un fumător ocazional de peste șase luni în comparație cu un nefumător expus ocazional la fumatul pasiv.

Acum, înmulțiți totul cu 65 – vârsta de la care începe generația ignorată – căci reducerea efectelor nocive este o opțiune rar discutată pentru abordarea sănătății fumătorilor în vârstă. Subiectul reducerii daunelor cauzate de tutun a devenit un punct nevralgic pentru dezacord, mai ales în ultimii ani, de când a început controversa publică în jurul eficienței produselor noi cu nicotină, cum ar fi țigările electronice sau produsele care nu ard tutunul.

Eforturile reducerii consumului de tutun trebuie să se îndrepte și către populația adultă

Deși eforturile de prevenire a consumului de tutun și nicotină în rândul tinerilor sunt esențiale, ele nu ar trebui să excludă concentrarea asupra calității vieții fumătorilor în vârstă.

Să decizi că prevenirea dependenței e mai importantă decât reducerea riscurilor în funcție de vârstă nu este nicidecum justificată din punct de vedere etic. Filozofia de reducere a efectelor nocive provocate de tutun ar trebui să fie între obiectivele de sănătate ale adulților în vârstă la fel de constantă cum este reducerea efectelor nocive pentru alte tulburări legate de consumul de substanțe la pacienții geriatrici care se confruntă cu afecțiuni cronice de sănătate, cum ar fi obezitatea. Pentru această categorie de fumători ar putea fi salvatoare informația că reducerea numărului de țigări fumate le poate reduce semnificativ riscul de mortalitate sau că tutunul combustibil, nu nicotina este cauza predominantă a cancerului.

Disparitățile legate de vârstă trebuie eliminate, iar educarea și motivarea fumătorilor în vârstă să reducă sau să oprească consumul de tutun ar trebuie să includă abordări strategice. Adulții în vârstă nu sunt un grup omogen, iar eforturile de intervenție trebuie să ia în considerare factorii sociali și de mediu care contribuie la comportamentele lor de sănătate. Din păcate, oportunitățile de finanțare și intervențiile de sănătate publică sunt rareori adaptate adulților în vârstă, lăsând un decalaj semnificativ în ceea ce înțelegem despre experiența fumătorului în vârstă.

Înțelegerea eficacității produselor cu nicotină fără ardere și a modului în care acestea ar putea ajuta încercările de renunțare la fumat ale adulților în vârstă este justificată. Cu siguranță, există provocări pentru adoptarea unui cadru de reducere a efectelor nocive și este necesară supravegherea continuă a efectelor pe termen lung ale acestor produse din tutun necombustibil în rândul adulților în vârstă. Cu toții avem, însă, dreptul la o informare corectă.