Fumatul pasiv, o amenințare pentru sănătate

Fumatul pasiv, o amenințare pentru sănătate. În ce mai multe studii indică faptul ca fumatul pasiv dăunează grav sănătății. Inhalarea fumului de către nefumători are consecințe serioase.

Fum pasiv, inflamație chiar și cu expunere scurtă

Un studiu realizat de unii cercetători de la Universitatea din Perugia arată că o scurtă expunere la fumatul pasiv este capabilă să inițieze, în decurs de 30 de minute, o serie de mecanisme inflamatorii care contribuie la formarea unor leziuni tisulare potențial grave. Studiul a fost publicat recent în Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică.

Cercetătorii de la Departamentul de Medicină și Chirurgie au recreat experimental un mediu ca cel de acasă în care grupuri de voluntari strict nefumători au stat o oră, expuși la fumul de țigară. S-a dezvăluit astfel, potrivit oamenilor de știință,  că o „expunere foarte scurtă” la fumatul pasiv este capabilă să provoace o schimbare cantitativă rapidă a unei proteine ​​prezente în sânge și legată de mecanismele inflamatorii.

Toate acestea au o relevanță mai mare, mai ales dacă subiecții expuși sunt sugari și copii. Rezultatele studiului au mai arătat – din nou rapoartele Universității – o altă implicație de natură medico-legală, potrivit ansa.it.

Alte date recente înregistrate în Elveția scot în evidență efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sănătății din punct de vedere statistic:

•  Fumătorii pasivi suferă mai frecvent de tulburări respiratorii, cum ar fi respirație șuierătoare, tușe cronică și simptome ale bronșitei cronice;
• Riscul de a se îmbolnăvi de astm bronșic sau de bronșită cronică este net mai ridicat;
• Cu cât nefumătorii sunt mai expuși fumului de tutun, cu atât probabilitatea apariției unor boli respiratorii și diminuării capacităților fizice crește.

Nimeni sau aproape nimeni nu mai contesta astăzi că fumatul este nefast pentru sănătate. Dacă numărul fumătorilor este atât de mare, acest lucru este o urmare a faptului că ei sunt dependenți – fizic și psihic – de țigară.
Fumatul este cunoscut de mult timp că principal factor al numeroaselor boli, în mod deosebit al cancerului și că responsabil pentru numeroase decese. Aproape 90% din persoanele care suferă de cancer pulmonar au fumat de-a lungul multor ani.

Fumatul provoacă boli cronice ale aparatului respirator

85% din oamenii care suferă de bronșită cronică sau de emfizem pulmonar (distensia alveolelor pulmonare cu distrugerea pereților acestora) au fost fumători. În plus, fumatul este unul din cei mai importanți factori de risc în bolile sistemului cardio-vascular: 70% dintre fumători suferă de astfel de afecțiuni sau mor de infarct.

De câțiva ani, numărul precizărilor și demonstrațiilor științifice crește pentru a demonstra că persoanele nefumătoare sunt supuse acelorași riscuri că și persoanele fumătoare. Atunci când persoanele nefumătoare sunt expuse, împotriva voinței lor fumului, unuia sau mai multor fumători din anturaj, putem vorbi de „tabagism pasiv” sau de „fumat pasiv”. Fumul de tutun este o formă comună de poluare a aerului din spațiile închise. Milioane de adulți dar și de copii suferă zilnic din cauza fumului, acasă, la locul de muncă sau în locuri publice.

Cancerul și fumatul pasiv

Fumul conține substanțe care favorizează apariția tumorilor maligne. Aceste substanțe nu sunt prezente numai la fumători, ci au fost detectate și în organismul fumătorilor pasivi. În plus, cu cât expunerea la fum este mai prelungită, cu atât concentrația substanțelor crește în anumite organe, în sânge, în urină.

Studiul efectelor pe care le are fumatul pasiv asupra apariției cancerului este dificil. De fapt, substanțele toxice produse prin arderea tutunului trebuie să acționeze o perioada lungă de timp înainte că o eventuală tumoră canceroasă să fie detectată. Cercetările științifice au demonstrat că acest risc există.