În Uniunea Europeană un sfert din populaţie fumează, iar 700.000 de decese sunt înregistrate anual din cauza fumatului.
Măsuri legislative pentru controlul consumului de tutun, campanii de informare, proiecte de lege privind publicitatea la ţigări, combaterea comerţului ilicit de tutun şi descurajarea fumatului sunt câteva dintre acţiunile întreprinse în acest sens.
Apoi, fumătorii s-au orientat spre ţigările electronice pe vapori şi cele care încălzesc tutunul considerând că sunt mai puţin dăunătoare faţă de cele normale, însă specialiştii atrag atenţia că acestea determină riscuri de boală printr-o altă formă de administrare a nicotinei.
Despre aternativele la ţigările tradiţionale şi efectele lor, dar şi despre reducerea riscurilor asupra sănătăţii fumătorilor s-a vorbit la evenimentului „Harm Reduction Forum”, desfăşurat, luni, la Palatul Parlamentului.
„Interzicerea fumatului a fost urmată şi de rezultate medicale. De altă parte, România a implementat strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care include mai mulţi paşi, printre care protecţia fumătorilor, oferirea ajutorului pentru renunţarea la fumat prin programul derulat de Ministerul Sănătăţii. (…) Va trebui să găsim o modalitate de a lucra şi la publicitate, interzicerea publicităţii, dar şi creşterea taxei acestora”, a atras atenţia preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, Florin Buicu.
De asemenea, România este semnatarul Agendei 2030 a Summitului din 2015 alături de alte state, iar printre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, obiective globale, există unul care vorbeşte despre controlul tutunului. (…), a subliniat Buicu.
Tinerii în ziua de azi sunt atraşi de gageturi, aici este de fapt pericolul potenţial, ca tinerii să fie atraşi de diverse gadgeturi şi să se apuce de fumat doar pentru a fi în trend”, este de părere reşedintele Comisiei.
„Noi, practic, lucrăm în probabilităţi. Dumneavoastră sunteţi bombardaţi cu o grămadă de informaţii în care vi se spune: fumatul creşte incidenţa cancerului pulmonar cu 30-40%. Asta este o probabilitate. Întrebarea este de ce nu toţi fumătorii fac cancer pulmonar, aşa cum nu toţi cei care fac această schimbare vor duce incidenţa cancerului pulmonar la zero. Posibil că proba timpului va arăta, peste câţiva ani, dacă într-adevăr are loc o reducere a riscului de cancer pulmonar, a bolilor cardiovasculare şi a altor patologii care sunt înrudite cu fumatul în momentul în care se face schimb de la calea clasică pe cea modernă sau poate nu. Avem nevoie de aceste cercetări clinice”, a afirmat, de asemenea, Vlad Negulescu, din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.
Moira Gilchrist, Vice president scientific and public communications Philip Morris, a explicat, la rândul său. că obiectivele companiilor producătoare de tutun sunt, de fapt, găsirea unei soluţii pentru oamenii care fumează prin crearea unor produse care să reducă substanţial riscul de îmbolnăvire sau pierdere a vieţii, precum şi dezvoltarea unor produse atrăgătoare în acelaşi timp pentru fumători.
Potrivit acesteia, nicotina poate fi un astfel de produs, ea nefiind cauza principală a problemelor de sănătate, ci faptul că se arde tutunul. În opinia sa, fumătorii caută lucruri diferite în ţigările moderne.
Totodată, ea a arătat că pentru IQOS există dovezi că efectele sunt cu 90% mai mici decât în cazul fumatului de ţigări tradiţionale.
