Din cuprinsul articolului
Un nou avertisment venit din partea autorităților sanitare franceze ridică semne serioase de întrebare cu privire la produsele pe bază de soia. Potrivit unui aviz publicat de ANSES (Agenția Națională pentru Securitatea Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii), aceste produse conțin o concentrație ridicată de izoflavone — compuși vegetali asemănători hormonilor feminini — care ar putea afecta echilibrul hormonal al consumatorilor, în special în cazul copiilor și adolescenților.
ANSES le cere oficial producătorilor din sectorul agroalimentar să găsească soluții pentru reducerea acestor substanțe din deserturi, iaurturi, tofu, lapte de soia sau biscuiți aperitiv. Totodată, recomandarea este clară: produsele din soia nu ar trebui să fie incluse în meniurile instituțiilor care asigură alimentație colectivă — creșe, școli, spitale sau cămine de bătrâni.
Ce sunt izoflavonele și de ce ridică probleme
Izoflavonele sunt fitoestrogeni, adică substanțe vegetale care imită estrogenii umani. Se găsesc în mod natural în leguminoase, dar în cantități semnificative mai ales în soia. Dacă sunt consumate constant și în cantități mari, pot influența funcționarea sistemului hormonal.
„Aceste compuși pot interfera cu procese hormonale normale și pot avea efecte nedorite asupra sistemului reproducător”, a explicat Aymeric Dopter, director în cadrul ANSES. Conform specialiștilor, problema nu este legată de soia în sine, ci de nivelurile ridicate de izoflavone din produsele actuale.
”Fitosterolii în exces pot să împiedice ovulația, favorizează apariția de celule canceroase și pot determina hipotiroidie, cu toate simptomele asociate ei: letargie, constipație, creștere în greutate, oboseală. Nu întâmplător călugării budiști consumă tofu, efectul acestei așa-zise brânze din soia este reducerea dramatică a libidoului,” a explicat dr. Mihaela Bilic, în acest articol.
Cine este cel mai expus
Conform datelor ANSES, categoriile cele mai expuse riscului sunt:
-
76% dintre copiii între 3 și 5 ani care consumă alimente cu soia depășesc pragurile considerate sigure.
-
53% dintre adolescentele cu vârste între 11 și 17 ani.
-
47% dintre femeile adulte și bărbații tineri (18–50 ani).
Agenția a stabilit, pentru prima oară, „valori toxicologice de referință” — adică limite sub care riscul este considerat practic inexistent. După analiza nivelurilor reale de expunere, ANSES a concluzionat că acestea sunt frecvent depășite în rândul celor care consumă regulat produse pe bază de soia.
Ce se întâmplă în Franța
În Franța, alimentația colectivă joacă un rol important în viața de zi cu zi. Una din cinci mese este servită în afara locuinței, în sistemul public: la grădiniță, în școală, la locul de muncă sau în spitale. De aceea, recomandarea de a exclude soia din aceste meniuri vizează un segment larg din populație.
ANSES subliniază că scopul nu este să „demonizeze” soia, ci să reducă riscurile legate de un consum excesiv, mai ales în forme industriale. Până când producătorii nu vor reduce cantitatea de izoflavone din produse, este indicată o prudență sporită, mai ales pentru cei care mănâncă des în cantine sau în instituții publice.
Ce înseamnă asta pentru România
Deși acest aviz vine din Franța, discuțiile despre echilibrul hormonal, alimente procesate și efectele consumului frecvent de produse pe bază de soia sunt relevante și pentru România. În ultimii ani, multe persoane au înlocuit carnea cu alternative vegetale, inclusiv pe bază de soia, fără a fi pe deplin informate despre posibilele efecte secundare.
Laptele vegetal, iaurturile și burgerii din soia sunt populare în meniurile vegetariene și vegane, dar nu toate produsele disponibile pe piață vin cu informații clare despre conținutul de izoflavone. În lipsa unei reglementări naționale similare, responsabilitatea rămâne, deocamdată, la nivel individual.
Soia rămâne o sursă importantă de proteine vegetale, dar studiile recente arată că produsele derivate trebuie consumate cu moderație, în special de către copii, adolescenți și femei aflate la vârsta fertilă. Francezii trag un semnal de alarmă, iar restul Europei — inclusiv România — ar putea urma exemplul în viitorul apropiat. Până atunci, etichetele trebuie citite cu atenție, iar diversificarea surselor de hrană poate deveni cea mai bună alegere.
