Din cuprinsul articolului
Într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice și o amenințare constantă din partea Rusiei, Uniunea Europeană (UE) ia în considerare un împrumut masiv de sute de miliarde de euro pentru înarmare. Scopul este consolidarea apărării comune și crearea unui „cufăr de război” care să garanteze securitatea Uniunii în fața unor posibile conflicte. În acest context, totul depinde de decizia Germaniei, care ar putea fi motorul acestei finanțări colective.
Un precedent în timpul crizei Covid-19
Este interesant de menționat că UE a mai adoptat o măsură similară în 2020, când criza economică generată de pandemia de Covid-19 a determinat țările europene să accepte un mega-împrumut comun. Atunci, statele membre au pus la un loc resurse financiare pentru a ajuta economiile mai mici și pentru a sprijini regiunile vulnerabile. Această abordare a avut un succes relativ, iar acum există o posibilitate ca o soluție similară să fie implementată pentru consolidarea securității comune.
Astăzi, amenințarea din partea Rusiei este considerată la fel de gravă, dacă nu chiar mai periculoasă decât a fost pandemia, notează Fanatik. Cu un război care continuă în Ucraina și incertitudinea asupra intențiilor Moscovei în Europa, liderii UE sunt determinați să apere frontierele comune cu orice preț.
800 de miliarde de Euro pentru apărare
În cadrul unui summit recent de la Bruxelles, liderii europeni au discutat despre necesitatea unui împrumut masiv pentru a sprijini industria de apărare. Suma estimată este de 800 de miliarde de euro, care ar putea fi folosită pentru reînarmare, achiziționarea de echipamente militare moderne și întărirea capacității de apărare a Europei. Deși majoritatea țărilor sunt de acord că acest plan este esențial pentru securitatea UE, unele state se confruntă cu dificultăți financiare majore, care le-ar împiedica să contribuie în mod semnificativ.
Franța, Italia și Belgia, de exemplu, sunt deja supraîndatorate din cauza crizei economice și ar avea probleme în a contribui la acest fond de apărare. În acest sens, s-ar putea recurge la un mecanism prin care statele mai puternice economic, cum ar fi Germania, să ofere împrumuturi pentru țările mai puțin favorizate. De fapt, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au avut deja discuții pe această temă, subliniind importanța unei cooperări pentru întărirea apărării comune.
„Există voință de cooperare, dar trebuie să lăsăm lucrurile să se coacă”, a declarat un diplomat francez* Aceasta ar putea însemna că Germania ar putea să se alăture unui împrumut colectiv, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei Covid-19.
Poziția Germaniei și provocările politice
În 2020, Germania a jucat un rol crucial în succesul împrumutului colectiv pentru salvarea economiilor europene. Atunci, Berlinul a acceptat să deblocheze 800 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să depășească efectele devastatoare ale pandemiei. Acum, în fața unei amenințări externe iminente, logica unui împrumut comun pentru înarmare este similară. Totuși, există o mare incertitudine cu privire la modul în care Germania va răspunde.
Chiar dacă mulți lideri europeni sunt în favoarea unei astfel de soluții financiare, există încă reticențe. În special, cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat împotriva unui împrumut comun, spunând că acest tip de măsuri poate duce la o creștere considerabilă a datoriilor. Poziția Germaniei ar putea fi crucială, având în vedere că Berlinul este considerat motorul economiei europene. De asemenea, există și o rezistență din partea unor state, cum ar fi Olanda și Ungaria, care se opun acestui tip de împrumut colectiv.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a subliniat că „trebuie să fim mai ambițioși” și a sugerat că, pe lângă împrumuturi, ar trebui să se discute și despre posibilitatea creării unei facilități comune de împrumut care să ofere subvenții statelor membre mai vulnerabile.
Securitatea UE: o provocare existențială
Îngrijorările legate de securitatea Uniunii Europene sunt tot mai mari pe măsură ce războiul din Ucraina continuă să se intensifice, iar pericolele se adâncesc. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că „amenințarea cu care ne confruntăm ne privește pe toți”. De asemenea, este clar că statele vecine Rusiei, cum ar fi Polonia și statele baltice, sunt cele mai expuse riscurilor, dar întreaga Uniune este vulnerabilă în fața unei posibile escaladări a conflictului.
Din acest motiv, decizia de a aloca 800 de miliarde de euro pentru apărare nu este doar o chestiune economică, ci una strategică. Europa trebuie să se pregătească pentru orice scenariu și să se asigure că are suficiente resurse pentru a face față unei amenințări directe la adresa păcii și stabilității continentale.
