Din cuprinsul articolului
Aflați pe cont propriu care este pensia majorată pe care o veți primi în baza noii legi. Începând cu 1 ianuarie 2024, noua lege a pensiilor a adus majorări substanțiale și schimbări esențiale. Una dintre aceste schimbări este introducerea unei noi formule de calcul care vă permite să stabiliți suma pe care o veți primi la următoarea ajustare. Tot ce trebuie să faceți este să vă uitați la decizia dumneavoastră de pensie și să aplicați formula de calcul din noua lege a pensiilor.
Noua lege a pensiilor, publicată în Monitorul Oficial pe 6 decembrie 2023, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Unele prevederi au intrat în vigoare la începutul anului, în timp ce majoritatea se vor aplica din septembrie. De la 1 ianuarie 2024, pensiile au crescut cu 13,8% și vor fi recalculate în septembrie.
Punctul de pensie va fi, astfel, 2.032 lei. Totodată, vârsta de pensionare va fi aceeași pentru femei și bărbați, respectiv 65 de ani, introdusă gradual. Stagiul minim contributiv de cotizare pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă va fi de 15 ani.
Noua lege a pensiilor vine cu o nouă formulă: calculul pensiei = VPR x numărul total de puncte
- VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei;
- număr total de puncte = puncte contributivitate (anii în care ai contribuit la sistemul de pensii, un punct pentru fiecare an) + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive (anii din armată, șomaj sau facultate, 0,25 puncte de fiecare an).
Care sunt categoriile de români care vor beneficia de puncte în plus:
- cei care au terminat facultate, masterat;
- cei care au făcut armata;
- cei care au luat sporuri, prime, premii;
- cei care au făcut ore suplimentare;
- mamele cu un copil până la vârsta de 16 ani sau adoptă un copil sau are un copil adoptat de care se ocupă până la 14 ani;
- cei care au peste 25 de ani contributivi.
Exemplu de calcul
Iată un exemplu de calcul al pensiei majorate, explicat de Anton Hadăr, liderul Federației Naționale Sindicale Alma Mater, la Antena 3:
- în cazul unui pensionar care nu a mai avut recalculări, se uită pe decizie. Să zicem că acolo are 50 de puncte. Acesta va rămâne nemodificat, pentru că aici se poate îngloba dacă a avut facultate. Tot aici intră și armata, sporuri sau ore suplimentare, pentru ultimele doar în cazul în care au fost plătite dări.
- în afară de cele 50 de puncte pe contributivitate, mai vine numărul de puncte pe stabilitate, care este noutate din lege.
- dacă cumva are și perioade practicate după ce a ieșit la pensie și și-a făcut recalcularea, anii aceia nu se pun la stabilitate. Deci, trebuie să ia anii de când s-a angajat până când a ieșit la pensie. Să presupunem că are 39 de ani. Dar, aici, el poate să aibă și perioade asimilate pe care trebuie să le scadă. Se scad anii de facultate, se scade armata ca an, pentru că aceștia sunt ani necontributivi. Din cei 39 de ani, ar putea scădea vreo cinci şi rămâne cu 35. De la 35 de ani de muncă are 10 ani care se iau în seamă și are 6,25 puncte în plus.
„Deci, pensia va fi 81 înmulțit cu suma dintre 50 de puncte pe contributivitate plus cele 6,25 puncte adăugate în plus, de stabilitate. Rezultatul arată o pensie de 4.556 de lei. Pensia = 81 (Vpr) x (50+6,25) = 4.556 de lei”, a explicat Anton Hadăr.
