Focar de infecție cu ”boala mâinilor murdare” în acest județ. Simptomele care ar trebui să vă alerteze

 Boala mâinilor murdare, tot mai întâlnită în acest județ. În judeţul Mureş au crescut, în ultima perioadă, cazurile de hepatită A. Boala poate fi prevenită prin vaccinare, însă părinţii rar găsesc dozele în farmacii. O altă problemă este şi costul ridicat al vaccinului. Direcţia de Sănătate Publică a identificat deja două focare ale bolii şi a distribuit vaccinul.

Boala mâinilor murdare, tot mai întâlnită în acest județ. Aproape 700 de îmbolnăviri cu virusul hepatitei A s-au înregistrat, anul acesta, în Mureș. Anul trecut au fost 1.200 de cazuri. Focarele din comunele Deda şi Band rămân active. Aici au fost 120 de cazuri, mai ales la copii, iar DSP a vaccinat preventiv 280 de minori, care au în contact cu bolnavii, potrivit RADOR.

Boala mâinilor murdare, tot mai întâlnită în acest județ. Cazurile sunt majoritatea izolate, dar stârnesc neliniște în rândul părinților, care de teama ca cei mici să nu se contamineze, în colectivitate, se interesează dacă se recomandă vaccinarea.

Boala mâinilor murdare, tot mai întâlnită în acest județ. Părerile specialiștilor sunt împărțite aşa că decizia aparține tot părinților, iar dacă se hotărăsc şi medicul le prescrie reţetă, din păcate vaccinul antihepatită A, nu se pregăteşte, este și scump, peste 140 de lei. Cei care vor să îl comande din străinătate sunt și mai dezamăgiți, pentru că este de trei ori mai scump, așa că multora nu le rămâne decât prevenția prin igiena sporită a mâinilor.

Hepatita A, numită și boala mâinilor murdare, este o boală infecțioasă, transmisibilă, ce afectează ficatul și este determinată de infecția cu virusul hepatitic A. De obicei, este o boală ușoară ce durează câteva săptămâni, dar există și forme severe care durează câteva luni. Vindecarea este regulă și nu cronicizează. În general, sunt afectați copii, dar îmbolnăvirea nu este exclusă la adult. Apare mai ales în focare epidemice, în colectivități.

Simptome

Este mai probabil ca adulții să aibă simptome comparativ cu copiii la care, în general, boala evoluează asimptomatic sau cu simptome ușoare. Totuși, dacă ele există, sunt: febră, astenie, scăderea poftei de mâncare, senzație de greață, vărsături, dureri abdominale, icter (colorarea în galben a tegumentelor și mucoaselor), urini închise la culoare, scaune decolorate, dureri articulare.

Simptomele apar, de obicei, între 2 – 6 săptămâni după expunere și se dezvoltă pe o perioadă de câteva zile. Durata lor este, în general, de 2 luni, dar există și cazuri , rare, când se poate prelungi până la 6 luni.

Mod de infectare

În cazul bolnavilor cu hepatita A, virusul se elimină prin materiile fecale. Ca urmare, transmiterea la persoanele din jur se face prin contact cu obiecte, alimente, apă contaminată cu materii fecale (chiar și în cantități microscopice) provenite de la o persoană infectată.

O persoana poate face hepatita A prin:

* contact interpersonal – când o persoană nu se spală pe mâini în mod corespunzător după ce folosește grupul sanitar și atinge alte obiecte sau alimente;

* când un părinte sau o persoană ce are grijă de un copil nu se spală pe mâini după ce-i schimbă scutecele / pampers-ul sau curăță materiile fecale provenite de la o persoană infectată;

* în caz de contact sexual cu o persoană infectată;

* contaminarea apei, alimentelor – hepatita A se poate transmite mâncând diverse alimente sau bând apă contaminată cu virus. Aici sunt incluse atât alimentele ce se consumă în stare proaspătă, cât și cele congelate sau insuficient preparate termic.

Această cale este frecvent implicată în țările cu conditii igienico-sanitare precare și sisteme de salubrizare și aprovizionare cu apă improprii. În mod normal, clorinarea apei realizată în sistemul centralizat de aprovizionare cu apă omoara virusul hepatitic A.