Ficatul gras sau steatoza hepatică. Boala care avansează lent și poate duce la complicații grave sau cancer

Steatoza hepatică sau popular numită ficatul gras este definită ca acumularea de grăsime în exces la nivelul țesutului hepatic.

Atenție! Netratată corect și la timp boala poate duce la ciroză sau la hepatocarcinom, mai ales dacă este cauzată de infecția cu virus hepatitic C sau B sau/și de consumul de alcool.

Amalia Călinoiu, medic primar medicină internă și specialist gastroenterolog la Spitalul Universitar din București a explicat pentru Doctorul Zilei care sunt modalitățile de diagnostic dar și cele de tratament în cazul steatozei hepatice.

Steatoza hepatică este acumularea de grăsime în celulele hepatice. Este firesc să existe un nivel mic de grăsime în ficat, dar dacă grăsimea reprezintă peste 10% din ficat, atunci suferi de ficat gras.

Datele statistice arată că aproape 20% dintre români suferă de steatoză hepatică, iar multe persoane chiar dacă nu beau alcool sunt diagnosticați cu această afecțiune. Printre principalii vinovați se regăsesc sedentarismul și mesele îmbelșugate, regimul de viață haotic al multor români.

“În literatura medicală există două tipuri ale acestei afecțiuni: steatoza alcoolică ( determinată de consumul de alcool și steatoza non-alcoolică (independentă de consumul de alcool). În plus, atunci când steatoza hepatică non-alcoolică este asociată și cu o inflamație, boala se numește steatohepatită non-alcoolică. Aceasta, în timp și netratată poate duce la ciroză sau la hepatocarcinom. De asemenea, important de menționat este și faptul că steatoza hepatică non-alcoolică este asociată cu obezitatea, uneori cu diabetul zaharat și cu dislipidemia”, ne-a explicat medicul Amalia Călinoiu.

Principalele cauze sunt ale steatozei hepatice sunt:

• Consumul exagerat de alcool,
• Obezitatea,
• Sindromul ovarelor polichistice,
• Elementele sindromului metabolic: diabetul zaharat de tip 2 sau toleranța alterată la glucoză, obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea arterială.
• Anumite medicamente: estrogeni, glucocorticoizi, amiodarona.
• Înfometarea sau pierderea rapidă în greutate, chirurgia by pass gastric.
• Infecția cu virusul hepatitic B sau C, dar și infecția HIV
• Intoleranța ereditară la fructoză

Cei mai mulți pacienți sunt asimptomatici

“Din păcate, cei mai mulți pacienți sunt asimptomatici, iar boala avansează pe nesimțite. De aceea este esențial ca anual să se facă analizele de sânge și o ecografie abdominală. Sunt însă și cazuri rare în care pacientul acuză stări de oboseală accentuată, astenie, stări de greață, vărsături, slăbiciune, stări care-l trimit la medic. Foarte rar, în cazul pacienților cu boala aflată în stadiu avansat sunt resimțite edeme, icter sau ascită”, a punctat medicul specialist gastroenterolog.

Diagnosticul, la un control de rutină

Steatoza hepatică poate fi depistată la un control de rutină, atunci când medicul specialist gastroenterolog observă creșterea în dimensiune a ficatului, prin palpare sau cu ajutorul ecografiei abdominale.

„Analizele de sânge pot arăta un nivel crescut de enzime specifice. Mai exact, medicul va cere pacientului efectuarea următoarelor analize de laborator: AST, ALT, GGT, Fosfataza alcalina, Bilirubina. Sunt și cazuri în care este necesară efectuarea unui examen computerizat (CT) sau un RMN (rezonanță magnetică nucleară). În cazurile grave medicul poate recomanda biopsia – prelevarea de țesut hepatic cu ajutorul unui ac introdus la nivelul ficatului”, ne-a mai spus medicul.

În ce constă tratamentul:

Specialistul susține că nu există un singur tratament valabil pentru steatoza hepatică. De regulă, în cazurile ușoare este suficient schimbarea stilului de viață și adoptarea unei diete, precum și pierderea kilogramelor în plus. În cazuri mai grave, tratamentul este prescris de medicul specialist și va depinde de cauza steatozei hepatice.