În Harghita, 11 mii de oameni din 41 de localități au rămas fără energie electrică. La aproape 24 de ore de la furtună, unele case sunt încă în beznă.
Grindina de dimensiunea unui ou de găină a perforat acoperișurile clădirilor. „A fost o vijelie cum nu am mai văzut în cei 70 de ani de viață,” a declarat Pap Istvan, un localnic din Odorhei.
Cod roșu de vijelii
Directorul tehnic al primăriei din Odorheiu Secuiesc a confirmat problemele: „Am avut copaci smulși din rădăcină, acoperișuri deteriorate și inundații locale.”
De asemenea, crucea de pe biserica ortodoxă din Odorheiu Secuiesc este în pericol să cadă de la o înălțime de 30 de metri după ce a fost avariată de vânt.
Codul roșu de vijelii a lovit și județul Mureș. În satul Mureni, o ploaie torențială de scurtă durată, însoțită de vânt puternic, a smuls acoperișurile a peste 50 de case. Grindina a devastat culturile și grădinile locuitorilor, stratul de gheață atingând în unele locuri 30 de centimetri.
„Și vânt, și gheață. Părea sfârșitul lumii. Am venit repede pentru că ne-a descoperit casa. Tavanul a căzut, apa a intrat înăuntru. Acum plouă în casă,” povestește șocată o localnică. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de când nu am mai avut o grindină așa mare. Aproximativ 50 de case sunt afectate,” a declarat primarul localității Mureni, pentru observator.ro.
Oamenii din zonă s-au trezit cu găuri uriașe în acoperișuri. Urmările furtunii sunt cel mai bine vizibile de sus.
„A venit un vânt foarte puternic timp de 20 de minute, urmat de ploaie și grindină. În 20 de minute, totul a fost distrus. Am deschis poarta și apa a inundat casa, am scos-o cu gălețile,” povestește o tânără din localitate. „Apa a ajuns până la genunchi, iar stratul de gheață era de aproape jumătate de metru. Dacă mai vine o furtună ca asta, nu mai putem face nimic aici. Muncim degeaba,” a adăugat un bărbat, potrivit aceleiași surse.
Inundațiile și copacii căzuți pe șine au oprit circulația trenurilor în zonă.
Fenomen meteo neobișnuit și extrem de periculos: furtuna supercelulară
Un fenomen meteorologic extrem de rar s-a produs în Gorj: o furtună supercelulară. Localnicii au surprins norii negri și grei care pot genera grindină, precipitații abundente și chiar tornade. În Stănești, plasele care ar fi trebuit să protejeze legumele s-au îndoit sub greutatea gheții.
Puterea furtunii a fost captată și de camerele de supraveghere din Caraș-Severin, unde vântul a aruncat șezlonguri de la o terasă.
Doar ieri, în toată țara au fost emise 22 de mesaje de avertizare Ro-Alert, iar pompierii au intervenit de 1.700 de ori în 9 județe. Pericolul nu a trecut, deoarece un sfert din țară rămâne sub cod galben de vreme extremă până aproape de miezul nopții. Specialiștii avertizează că temperaturile foarte ridicate vor favoriza în continuare apariția fenomenelor extreme. Grindina se formează când picăturile de ploaie sunt purtate în sus în interiorul norilor de curenți calzi, ajungând în părțile mai reci unde îngheață și cad sub formă de gheață pe pământ.
„Instabilitatea atmosferică permite dezvoltarea acestor nori cu înălțime mare, vârfurile lor depășind 10 kilometri, chiar 13-14 kilometri. Din acest motiv, fenomenele sunt violente. Picăturile de apă, pe măsură ce urcă în atmosferă, întâlnesc straturi mai reci și îngheață, formând bucăți mari de gheață,” explică meteorologul ANM Mihai Timu.
În următoarele zile, în estul și sudul țării se va atinge pragul de caniculă, cu temperaturi de până la 35 de grade Celsius.
O furtună supercelulară este un tip rar și extrem de puternic de furtună caracterizat printr-o circulație ascendentă rotativă, numită mezociclon. Supercelulele sunt cele mai organizate și persistente dintre toate tipurile de furtuni și sunt asociate frecvent cu fenomene meteorologice severe, inclusiv tornade, grindină mare și rafale puternice de vânt.
Cum se formează o furtună supercelulară
- Instabilitatea atmosferică:
- Este necesară o masă de aer cald și umed la nivelul solului și o masă de aer rece și uscat la nivelurile superioare ale atmosferei. Această configurație creează un mediu instabil care favorizează ridicarea rapidă a aerului cald și umed.
- Forfecarea vântului:
- Forfecarea vântului se referă la schimbarea direcției și vitezei vântului cu altitudinea. Este crucială pentru formarea supercelulelor deoarece contribuie la dezvoltarea rotației în furtună. De exemplu, la nivelul solului, vântul poate sufla dintr-o direcție, iar la altitudine, dintr-o direcție diferită.
- Umiditate și ridicare:
- Umiditatea ridicată la nivelul solului oferă combustibilul pentru formarea norilor și precipitațiilor. Mecanisme de ridicare, cum ar fi fronturile reci, linia de convergență a vânturilor sau orografia (relieful), ajută la ridicarea aerului cald și umed în straturile superioare ale atmosferei.
- Mezociclonul:
- Odată ce aerul umed și instabil este ridicat și începe să se rotească datorită forfecării vântului, se formează un mezociclon, care este o zonă largă de rotație verticală în interiorul furtunii. Mezociclonul este semnul distinctiv al unei furtuni supercelulare și contribuie la longevitatea și severitatea acesteia.
Tipuri de fenomene asociate cu supercelulele
- Tornade:
- Supercelulele sunt capabile de a produce tornade puternice și persistente datorită mezociclonului rotativ care poate concentra rotația într-un vârtej intens la nivelul solului.
- Grindină mare:
- Curentul ascendent puternic din interiorul supercelulelor poate transporta picăturile de apă la altitudini foarte mari unde îngheață, formând bucăți mari de gheață care pot cădea ulterior sub formă de grindină.
- Rafale puternice de vânt:
- Vânturile puternice asociate cu supercelulele pot cauza daune semnificative, fiind capabile să doboare copaci și linii de înaltă tensiune.
- Ploaie torențială:
- Supercelulele pot produce cantități mari de precipitații într-un timp scurt, ducând la inundații locale.