Din cuprinsul articolului
Respirația ei mirosea a alcool. Era amețită, dezorientată și slăbită, atât de mult încât într-o zi a leșinat și s-a lovit cu capul de tejgheaua din bucătărie în timp ce pregătea prânzul pentru copiii ei de vârstă școlară.
Cu toate acestea, nici măcar o picătură de alcool nu-i trecuse pe buze, lucru pe care femeia în vârstă de 50 de ani din Toronto și soțul ei l-au spus medicilor timp de doi ani, până când cineva a crezut-o cu adevărat.
„Le-a spus medicilor că religia ei nu permite consumul de alcool, iar soțul ei a confirmat că nu bea”, a declarat Zewude, care a tratat-o pe femeie și a fost co-autor al unui raport despre cazul anonim care a fost publicat luni în Canadian Medical Association Journal, potrivit CNN.
Abia după a șaptea vizită la urgențe, femeia a fost trimisă la un specialist.
Medicii au descoperit că nivelul de alcool al femeii putea varia între 30 de milimoli pe litru și 62 de milimoli pe litru – sub 2 milimoli pe litru cât este normal, a spus Zewude.
Nivelurile de alcool de până la 62 de milimoli pe litru sunt extraordinar de ridicate și ar fi considerate ca fiind amenințătoare pentru viață, chiar fatale, a declarat Barbara Cordell, președintele unei asociații de susținere numită Auto-Brewery Syndrome Information and Research, care oferă educație pentru pacienți și face cercetări cu privire la această afecțiune neobișnuită.
Deși nimeni dintre cunoscuții ei nu a avut o alcoolemie care să atingă acest nivel, mulți oameni pot funcționa la niveluri de alcool în sânge de până la 30 de milimoli pe litru sau 40 de milimoli pe litru, a declarat Cordell într-un e-mail.
„O parte din misterul acestui sindrom constă în modul în care acești oameni pot avea aceste niveluri extrem de ridicate și totuși să meargă și să vorbească.”
Toți medicii de la camera de urgență au pus la îndoială obiceiurile de băut ale femeii din Toronto, iar aceasta a fost examinată de trei psihiatri diferiți ai spitalului, care au concluzionat că nu îndeplinește criteriile pentru diagnosticul de tulburare de consum de alcool.
Medic: pacienții care ajung în această situație sunt tratați cu neîncredere
„Le-a spus medicilor că religia ei nu permite consumul de alcool, iar soțul ei a verificat că nu bea”, a declarat Zewude, care a tratat-o pe femeie și a fost coautor al unui raport despre cazul anonim care a fost publicat luni în Canadian Medical Association Journal.
„Dar abia la a șaptea vizită un medic de la camera de urgență a spus în cele din urmă: «Cred că asta sună ca sindromul de auto-băutură» și a trimis-o la un specialist”, a spus Zewude.
Dr. Fahad Malik, gastroenterolog la United Heath Services din Binghamton, New York, care are în prezent 30 de pacienți cu această tulburare, a declarat într-un e-mail că a fi tratat cu neîncredere și ridicol este ceva obișnuit pentru pacienți. El nu a fost implicat în noul studiu de caz.
O afecțiune rară
Sindromul de fermentație intestinală este o afecțiune extrem de rară în care bacteriile și ciupercile din tractul gastrointestinal transformă carbohidrații din alimentele de zi cu zi în etanol.
Primul caz al acestui sindrom a fost înregistrat în 1946, în Africa, când stomacul unui băiat de 5 ani s-a rupt fără niciun motiv cunoscut. La autopsie s-a constatat că abdomenul său era plin de un lichid „spumos” cu miros de alcool.
Începând cu 1974, 20 de cazuri diagnosticate cu acest sindrom au fost raportate în literatura medicală engleză, potrivit unei analize din aprilie 2021. Rapoarte suplimentare ale simptomelor sindromului au fost făcute în Japonia, unde afecțiunea este cunoscută sub numele de meitei-sho, sau „sindromul de auto-intoxicație cu alcool”.
Cum apare sindromul fermentației intestinale?
Acest sindrom de fermentație intestinală apare atunci când anumite specii de bacterii și ciuperci suprapopulează microbiomul intestinal al unei persoane, transformând tractul gastrointestinal într-un aparat de distilat.
Oamenii de știință cred că procesul are loc în intestinul subțire și este foarte diferit de fermentația intestinală normală din intestinul gros, care oferă energie organismului nostru.
Majoritatea cazurilor se datorează unei creșteri excesive a două specii de ciuperci: Saccharomyces și Candida.
Candida trăiește pe corp și în gură, în tractul digestiv și în vagin, preluând adesea controlul atunci când bacteriile benefice sunt eliminate după un tratament cu antibiotic.
Un raport din iulie 2013 a documentat cazul unui bărbat în vârstă de 61 de ani care a avut crize frecvente de „beție” inexplicabilă timp de ani de zile, înainte de a fi diagnosticat cu o abundență intestinală de Saccharomyces cerevisiae, sau drojdie de bere, aceeași drojdie folosită la fabricarea berii.
Cum a ajuns femeia din Toronto să aibă această afecțiune?
Pentru femeia din Toronto, totul a început de la niște infecții ale tractului urinar, la vârsta de 40 de ani, fiecare tratată cu o rundă de antibiotice. Bacteriile benefice din tractul ei intestinal au început să moară, permițând ciupercilor să preia controlul.
Până la vârsta de 48 de ani, corpul femeii transformase aproape fiecare carbohidrat pe care îl mâncase în alcool.
Cum se tratează acest sindrom?
Tratamentul pentru sindromul de fermentație intestinală începe cu o serie de fungicide prescrise după ce o biopsie sau o colonoscopie identifică agenții patogeni specifici care au colonizat intestinul, a spus Zewude.
„O parte din motivul pentru care oamenii pot avea acest sindrom este din cauza utilizării frecvente a antibioticelor care le perturbă intestinul”, a mai explicat medicul.
