Din cuprinsul articolului
În ultimele ore, o fotografie a unui document intitulat „Proiectul bugetului pentru război” s-a răspândit rapid pe rețelele sociale, stârnind panică și confuzie în rândul publicului. Postările care însoțesc imaginea sugerează că România se pregătește de război, însă Guvernul a intervenit rapid pentru a dezminți aceste informații și a clarificat adevărul din spatele documentului.
Biroul de presă al Guvernului a emis o declarație oficială, atrăgând atenția asupra faptului că informațiile răspândite sunt false și au fost create cu scopul de a genera panică și emoții negative în spațiul public.
Ce reprezintă documentul viral?
Guvernul a explicat că documentul care circulă pe internet face referire la o procedură obișnuită, prevăzută de legislația națională, care nu are nici o legătură cu un posibil conflict militar. Conform declarației oficiale, solicitarea aflată în documentul respectiv este parte dintr-o procedură periodică, demarată de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRPS), în colaborare cu autoritățile locale competente.
Legea care stă la baza acestui demers
Guvernul a subliniat că România are o lege (Legea nr. 477/2003) care prevede ca, o dată la patru ani, autoritățile să își actualizeze măsurile de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare. Acest proces este unul normal și periodic, care are loc de mai bine de două decenii, fără ca el să fie legat de un conflict militar real.
„Ultimul ciclu de pregătire s-a încheiat la finalul anului trecut, ceea ce declanșează proceduri firești pentru realizarea unui nou buget privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare”, se arată în comunicatul Guvernului.
De ce a apărut confuzia?
Într-o eră digitală în care informațiile circulă rapid, este ușor ca știri false să prindă rădăcini în rândul publicului. Guvernul atrage atenția că documentul menționat este o parte dintr-un calendar repetitiv de activități, prevăzut de lege, și că speculațiile care sugerează o pregătire pentru război sunt complet nefondate.
Autoritățile subliniază că informațiile reale pot fi manipulate și prezentate într-un mod care poate induce panică, ceea ce reprezintă o formă de dezinformare. Guvernul a cerut cetățenilor să nu cedeze tentației de a răspândi astfel de mesaje false și să caute surse oficiale pentru clarificări.
„Atragem atenția celor care văd aceste postări în online că extragerea de concluzii manipulatoare în baza unor informații reale reprezintă un instrument de dezinformare folosit cu rea-credință”, a concluzionat Guvernul în comunicatul său.
Aceste proceduri de pregătire pentru apărare sunt o practică obișnuită și nu reprezintă un semnal al unui conflict iminent. Este important ca publicul să rămână informat din surse sigure și să nu se lase influențat de informațiile false care circulă pe internet.
