Stare patologică caracterizată prin ruperea contactului cu realitatea exterioară și prin trăirea excesivă a unei vieți interioare, autismul este prezentat astăzi tot mai mult ca o boală jumătate genetică, jumătate datorată factorilor de mediu.
Un articol apărut recent în JAMA (revista Asociației americane de medicină) revine asupra acestui subiect și prezintă niște rezultate neașteptate chiar și pentru cercetători.
Autorii s-au ocupat de nașterile care au avut loc în Suedia între 1982 și 2006. Comparând un număr impresionant de date administrative și medicale, ei au obținut un fișier cu aproape 2 milioane de persoane cu diferite grade de rudenie între ele, dintre care 14.000 erau afectate de autism. Unul din rezultate era deja știut: în privința autismului, gemenii adevărați prezintă simultan boala mai des decât gemenii falși. Elementul care diferențiază cele două tipuri de gemeni este gradul de similitudine genetică. Concluzia este că genele joacă un rol în apariția autismului.
Studiul desfășurat în Suedia arată că genele sunt la fel de importante ca factorii de mediu în cadrul cauzelor autismului. Cercetătorii arată că au fost surprinși să constate că ereditatea reprezintă circa 50%, mult mai puțin decât se estimase anterior — 80-90%, din cauzele autismului. Ereditatea nu poate fi negată: studiul arată că un copil care are un frate sau o soră afectată de autism riscă de zece ori mai mult să dezvolte aceeași deficiență, de trei ori mai mult dacă are un frate sau o soră vitregă autistă și de două ori dacă are un văr cu autism.Studiul publicat în JAMA este cel mai vast realizat vreodată în privința originii genetice a autismului, care afectează o persoană din 100 din lumea întreagă. Statistici americane recente au arătat că o persoană din 68 este autistă în Statele Unite.
‘Suntem surprinși de aceste rezultate, fiindcă nu ne așteptam ca factorii de mediu să fie atât de importanți în autism’, spune Avi Reichenberg, cercetător la Mount Sinai Seaver Center for Autism Research din New York. Studiul are drept coautori cercetători de la King’s College din Londra și Karolinska Institutet din Stockholm.
