Facem sau nu roșu în gât de la înghețată și băuturi reci? Răspunsul surprinzător al medicului

Fiecare anotimp aduce noi provocări pentru părinți, în special celor care au copii mici. Din dorința lor permanentă de a experimenta noi senzații și gusturi, cât și din dorința părinților de a-și mulțumi puiuții, pot apărea diverse situații supărătoare și uneori chiar grave. Astfel iau naștere, înainte de toate, foarte multe întrebări și frustrări la care multe mămici și mulți tătici nu au primit răspunsuri, fi e au primit unele evazive

Sandra Sălăgean
Dr. Rodica Ciauș, medic primar pediatru la Medlife prin mâinile căreia au trecut mii de copii, ne-a oferit lămuriri clare despre cele mai mari temeri venite o dată cu anotimpul cald.
„Nu ai voie înghețată, faci roșu în gât!”, e una dintre cele mai des auzite replici de către cei mici în sezonul cald. Adesea se lasă cu plânsete din partea copiilor, dar părinții rămân fermi și interzic acest mic deliciu. E o situație aparent banală, dar care devine din ce în ce mai frustrantă cu fiecare vizită la magazin sau la plimbările prin parc.
Din fericire, înghețata nu provoacă amigdalita simplă sau pultacee, denumite popular și generalist, „roșu în gât”.

„Nu provoacă roșu în gât”

„Înghețata și sucurile reci nu provoacă așa zisul roșu în gât. Dimpotrivă! Chiar e recomandat ca în această situație să i se dea copilului sucuri și alimente reci. De exemplu, atunci când ne ardem la deget, îl ținem sub apă rece pentru a calma durerea, nu-i așa? De aceea, atunci când micuții au gâtul roșu, reacție dată de o amigdalită, potrivit ar fi ca micuții să primească lichide reci! Amigdalita este de natură virală, deci se transmite de la un alt individ bolnav pe cale aeriană, ori bacteriană. Se transmite prin contactul direct cu un individ bolnav sau prin contactul cu obiecte atinse de un individ bolnav”, ne explică dr. Rodica Ciauș. „E drept că micuții cu vârsta sub trei ani trebuie să fie ponderați în consumarea înghețatei, însă după vârsta aceasta sensibilitatea faringiană este mult mai redusă și ragușeala este rar un efect secundar”, a mai completat pediatrul.

Lichide cât mai multe, dar nu sucuri!

Cu cât temperatura e mai ridicată, cu atât copiii trebuie să consume mai multe lichide. Dar ce facem când cei mici nu vor să bea apă? Mulți părinți apelează la sucuri din comerț: „Zahărul din aceste sucuri și aditivii nu sunt benefice unui copil, iar această informație este cunoscută de mai toți părinții. În schimb, mulți nu știu că există alternative sănătoase: apă aromată cu suc de lămâie, suc de portocale, compot răcit, ceai rece, sucuri de fructe, toate făcute în casă, fără îndulcitori. În cazul copiilor mai pretențioși se poate adăuga puțină miere sau suc de agave”, spune pediatrul.

Ciupiturile de insecte

„Acestea nu trebuie ignorate, ci monitorizate cu atenție de către părinți. Ciupiturile de țânțar pot da reacții alergice și, mai rău, pot transmite boli. În cazul căpușelor lucrurile stau și mai grav, iar mușcătura acestor insecte nu trebuie niciodată ignorată sau tratată acasă. Părintele trebuie să ducă micuțul la o cameră de gardă a unui spital pentru a înlătura căpușa și pentru a primi tratament cu antibiotic”, atenționează dr. Rodica Ciauș. „Căpușele caută locurile ascunse și umbrite ale corpului, de aceea e bine ca orice persoană care merge în locuri cu verdeață să poarte haine care să le acopere cât mai mult”, a mai adăugat medicul.

Copiii își rup unghiile din carne din cauza papucilor

Suntem tentați să cumpărăm micuților haine și încălțăminte asemănătoare celor de adulți, însă pediatrul ne spune că nu e o idee foarte bună. Unii copii dezvoltă defecte ale mersului din cauza încălțămintei nepotrivite, iar alții ajung chiar și la spital, cu usturimi îngrozitoare, din cauza papucilor, în special a celor de tip flip-flop. „Copilașii nu ar trebui să zburde având o încălțăminte cu degetele descoperite. Pantoful sau sandaua trebuie sa îmbrace glezna și să acopere total unghiile picioarelor, până la vârsta de minimum trei ani. Micuții se lovesc foarte des și nu de puține ori ajung chiar să-și smulgă unghiile accidental”, spune pediatrul Rodica Ciauș, atenționând părinții asupra papucilor cu baretă între degetele picioarelor, care provoacă cele mai dese accidentări în rândul copiilor, de la bătături și căzături până la răni grave.

Protecția solară e obligatorie indiferent de prognoza meteo

Numărul copiilor aduși de părinți la dermatolog cu diverse sensibilități ale pielii și pete de soare s-a mărit considerabil în ultimii ani. Prima reacție a multor părinți este să motiveze nefolosirea cremei cu SPF (Sun Protection Factor) prin replica „dar noi când eram mici nu am folosit nicio cremă și nu am pățit nimic”. Doctorul ne ajută să înțelegem totuși de ce efectele expunerii la soare sunt diferite acum de cele de atunci și de ce e foarte important să folosim aceste produse dermatologice: „Stratul de ozon s-a degradat considerabil. Cazurile de cancer de piele, copiii pătați de soare sau cu alunițe în exces, toate acestea sunt tot mai des întâlnite. Copiii cu pielea deschisă la culoare, blonzi sau cu ochii deschiși la culoare sunt cei mai sensibili în fața radiațiilor solare”, spune dr. Rodica Ciauș. „Crema cu factor SPF 50 ferește copiii de aceste riscuri, iar aceasta trebuie folosită chiar și când e înnorat afară sau vânt.
Practic, pe toata perioada verii, micuții trebuie să fie dați cu cremă de protecție atunci când se expun la soare”, e categoric pediatrul.