Din cuprinsul articolului
Un diagnostic tot mai frecvent și la vârste tot mai fragede: cancerul de colon. Medicii americani trag un semnal de alarmă în luna martie – dedicată conștientizării cancerului colorectal – și îndeamnă oamenii să își facă testele de screening cât mai devreme, chiar înainte de 45 de ani, în funcție de istoricul familial și simptome.
Potrivit estimărilor American Cancer Society, peste 150.000 de americani vor fi diagnosticați cu cancer colorectal în 2025. Dintre aceștia, peste 52.900 își vor pierde viața. Mai îngrijorător este că boala afectează tot mai mulți tineri sub 50 de ani, fenomen care a crescut constant în ultimii 20 de ani și care începe să se observe și în Europa.
Cancerul de colon apare tot mai devreme
Un caz recent, intens mediatizat în SUA, este cel al lui Kendrix „K.J.” Jones, diagnosticat la doar 40 de ani. Fără antecedente familiale, fără simptome majore la început, Jones a descoperit brusc că viața i se schimbă complet. „Prima întrebare a fost: cum rămâne cu copiii mei? Nu știam dacă o să-i mai văd crescând”, a mărturisit el pentru presa americană. Acum, după doi ani de tratament și remisie, folosește experiența sa pentru a încuraja testarea precoce.
Dr. Rajay Seudath, medic de familie din rețeaua Optum WellMed din Tampa, confirmă creșterea accelerată a cazurilor la persoane tinere. „Vedem forme mai agresive, iar rata de mortalitate în rândul celor sub 50 de ani a crescut cu aproximativ 1% pe an în ultima perioadă. Din păcate, mulți pacienți ajung târziu la control, din cauza lipsei de simptome sau a rușinii”, a declarat medicul.
Simptome aparent banale care pot ascunde ceva grav
Printre cele mai frecvente semne ignorate se numără:
-
dureri abdominale recurente sau disconfort inexplicabil;
-
sângerări în scaun (vizibile sau detectate la analize);
-
modificarea frecvenței sau consistenței scaunului;
-
senzația că tranzitul nu este complet, chiar și după eliminare;
-
scădere neintenționată în greutate;
-
oboseală accentuată, cauzată de anemie feriprivă.
Dr. Derek Ebner, gastroenterolog la Mayo Clinic, atrage atenția asupra anemiei cu deficit de fier: „Este un semn subtil, dar frecvent ignorat. Când vedem acest tip de anemie la un pacient fără alte cauze evidente, recomandăm imediat investigații suplimentare.”
Ce spun ghidurile: când începem screeningul?
În SUA, autoritățile medicale recomandă ca persoanele cu risc mediu să înceapă screeningul pentru cancer colorectal la 45 de ani. În România, limita este încă stabilită la 50, însă medicii români susțin din ce în ce mai frecvent coborârea pragului, mai ales în cazurile cu factori de risc.
Persoanele cu rude de gradul I diagnosticate cu cancer colorectal, cu afecțiuni inflamatorii intestinale (Crohn, colită ulcerativă), sindroame genetice sau un istoric personal de polipi intestinali trebuie investigate mai devreme și mai des.
Screeningul se face prin:
-
colonoscopie (la fiecare 10 ani, dacă nu apar modificări);
-
sigmoidoscopie (vizualizare parțială, recomandată o dată la 5 ani);
-
teste de sânge ocult în scaun (FOBT, FIT);
-
teste ADN fecale (verifică ADN-ul tumoral);
-
teste de sânge – o nouă metodă aprobată în SUA în 2024, recomandată celor care evită colonoscopia.
Test pentru cancerul de colon de făcut acasă
Pentru cei care ezită să facă o colonoscopie, din teamă, disconfort sau lipsă de timp, există o opțiune mai puțin invazivă, care poate fi realizată acasă: testele pentru sânge ocult în scaun, cunoscute sub denumirea de FOBT (Fecal Occult Blood Test) sau FIT (Fecal Immunochemical Test).
Aceste teste verifică prezența sângelui invizibil cu ochiul liber în materiile fecale. Prezența sângelui poate semnala sângerări în colon sau rect, deseori cauzate de polipi sau tumori care nu provoacă încă simptome vizibile.
Ce tipuri de teste există?
-
FOBT clasic (guaiac-based FOBT)
-
Se bazează pe o reacție chimică care detectează sângele.
-
Este sensibil la anumite alimente (carne roșie, sfeclă) și medicamente (aspirină, antiinflamatoare).
-
Poate da rezultate fals pozitive sau fals negative.
-
-
FIT (Fecal Immunochemical Test)
-
Este mai modern și precis.
-
Detectează sângele uman prin anticorpi, deci nu este influențat de dietă.
-
Are o sensibilitate mai mare pentru sângerările din colon și rect.
-
Reprezintă metoda preferată în multe țări europene pentru screeningul de masă.
-
Cum se face testul acasă?
-
Testul se comandă online sau se primește de la medicul de familie (în țările unde există programe de screening).
-
Pachetul conține instrucțiuni clare, un dispozitiv de colectare și un recipient de probă.
-
Se recoltează o mică mostră din scaun, care apoi se trimite prin poștă către un laborator, în plicul deja pregătit.
-
Rezultatele sunt transmise în câteva zile, fie prin email, fie printr-un raport scris.
Cât de des trebuie făcut?
-
O dată pe an sau la doi ani, în funcție de istoricul medical și de recomandările medicului.
-
Dacă rezultatul este pozitiv (prezintă sânge), se recomandă colonoscopie pentru investigarea cauzei.
-
Dacă este negativ, testul se repetă anual pentru monitorizare.
Avantaje clare pentru FIT:
-
Nu necesită pregătire specială.
-
Nu implică sedare sau internare.
-
Este rapid, discret și accesibil.
-
Poate detecta semne timpurii ale cancerului, cu potențial de vindecare completă dacă se intervine la timp.
Stilul de viață, un factor important
„Nu putem preveni toate tipurile de cancer, dar putem reduce considerabil riscurile prin câteva schimbări”, afirmă Dr. Leana Wen, expert în sănătate publică. Printre recomandările sale:
-
o dietă bogată în fibre (fructe, legume, cereale integrale);
-
reducerea consumului de carne roșie și procesată (bacon, cârnați, mezeluri);
-
renunțarea la fumat;
-
activitate fizică regulată;
-
evitarea sedentarismului și menținerea unei greutăți optime.
În plus, ea subliniază rolul screeningului în detectarea cancerului în faze tratabile: „Depistat devreme, cancerul colorectal are o rată de supraviețuire de 91%. Cu cât întârziem mai mult, cu atât cresc riscurile și complicațiile.”
De ce ignorăm testarea?
Conform datelor furnizate de American Cancer Society, 1 din 3 persoane care ar trebui să fie testate pentru cancer de colon nu au făcut niciodată un screening. Motivele variază: teama de procedură, lipsa timpului, rușinea, dar și o lipsă de informare.
Realitatea este că, în România, colonoscopia este adesea percepută ca o intervenție invazivă și amânată până când apar simptome clare. Însă la acel moment, în multe cazuri, este deja prea târziu pentru tratamente simple.
Un semnal de alarmă și o invitație la prevenție
Medicii americani și europeni cer tot mai insistent extinderea campaniilor de informare și facilitarea accesului la testare. În paralel, comunități de pacienți și supraviețuitori au început inițiative locale pentru a încuraja rudele, prietenii sau colegii să își facă un control de rutină.
„Boala mea s-a dezvoltat în liniște timp de aproape 10 ani”, spune Elaine Griffin, mamă a șase copii din New Jersey, diagnosticată cu cancer de colon la 44 de ani. „Dacă aș fi știut ce semne să urmăresc, poate aș fi acționat mai devreme.”