Din cuprinsul articolului
Una din cinci femei suferă de anorgasmie, adică nu poate avea orgasm deloc sau îl atinge greu. Numărul bărbaţilor cu această problemă este mai mic, dar sunt afectaţi indirect de problema partenerelor.
În funcţie de cauză, anorgasmia se poate vindeca prin terapie psihologică de autocunoaştere sau terapie de cuplu, terapie cu hormoni sexuali sau operaţii de corectare a malformaţiilor genitale.
Există mai multe tipuri de anorgasmie: primară (femeia nu a avut niciodată orgasm), anorgasmie secundară (a avut o perioadă), anorgasmie de ocazie (atunci când poate atinge orgasmul doar prin stimularea clitorisului), şi anorgasmie generală (nu poate avea deloc orgasm).
Orgasmul este o reacţie complexă a organismului şi, chiar dacă nu trebuie „gândit” prea mult, reuşita lui este influenţată atât de factori fizici, cât şi psihici. „Anorgasmia are trei cauze: fie nu funcţionezi bine fizic, fie pe plan endocrinologic, fie pe plan psihic”, lămureşte medicul psihiatru şi sexolog Roxana Mischianu, de la Spitalul Colentina.
„Nu toate femeile sunt construite la fel. Unele sunt înzestrate cu mai puţin ţesut erectil, sau de calitate mai proastă. Acest ţesut, care influenţează răspunsul la stimulii sexuali, se află în zona clitorisului, în pereţii vaginului şi în zona anusului sau perineului”, explică sexologul.
Malformaţiile genitale, care se pot corecta prin operaţii, sunt altă cauză a acestei disfuncţii. „Dacă clitorisul are o formă ciudată, stă sucit sau are orice alt defect, femeile nu pot ajunge la orgasm”.
Diabetul, bolile neurologice, operaţiile ginecologice sunt principalele afecţiuni care împiedică orgasmul. De foarte multe ori, lipsa lui este legată şi de vaginism (care face penetrarea dureroasă) sau uscăciunea vaginală.
Medicamentele care reglează tensiunea arterială, antihistaminicele (medicamente pentru tratarea alergiilor) şi antidepresivele produc dereglări hormonale care nu mai permit stimulilor sexuali să ajungă la creier.
Odată cu îmbătrânirea, se produc schimbări normale la nivel anatomic, hormonal, neurologic şi al circulaţiei sângelui. Scăderea nivelului de estrogen la menopauză diminuează apetitul sexual şi senzaţiile, pentru că afectează circulaţia sângelui la nivelul vaginului şi clitorisului.
Terapie cu testosteron şi autocunoaştere corporală
Terapia psihologică se axează pe învăţarea atingerilor şi a exerciţiilor speciale în cuplu, autocunoaşterea zonelor puternic erogene. „Psihologii le învaţă pe femei să-şi stimuleze zonele erogene şi să descopere singure cum pot ajunge cel mai bine la orgasm”, spune sexologul.
Tratamentul medical include tratarea bolilor de bază, terapia cu hormoni sexuali sau intervenţiile chirurgicale. Terapia cu estrogen (pastile, geluri, ovule sau plasturi) accelerează circulaţia la nivelul vaginului şi creşte apetitul sexual.
În unele cazuri, medicul poate recomanda o combinaţie de progesteron şi estrogen sau terapia cu testosteron, eficientă la femeile care au suferit extirparea ovarelor.
