Din cuprinsul articolului
Știai că poți muri de la sforăit? Experții dezvăluie patru modalități terifiante prin care sforăitul te-ar putea ucide – inclusiv accidentul vascular cerebral (AVC). Există, de asemenea, riscuri pentru sănătate și pentru cei care dorm împreună cu o persoană care sforăie zgomotos.
Potrivit Asociației Britanice pentru Sforăit și Apnee de Somn, aproximativ 30 de milioane de persoane sforăie. Și cum afecțiuni serioase precum bolile de inimă și AVC-ul sunt asociate acestui zgomot iritant, sforăitul nu este doar o „problemă neplăcută”, ci o tulburare serioase care duce la scăderea nivelului de oxigen.
Sforăitul este adesea un simptom al unei tulburări periculoase, precum apneea de somn obstructivă, care afectează o persoană din opt. Este, de asemenea, asociat cu mai multe afecțiuni mortale, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2.
Accident vascular cerebral
Comunitatea științifică investighează intens toate efectele potențiale ale sforăitului. Lancet Regional Health a examinat datele a peste 82.000 de adulți din China. Analizându-le ADN-ul, oamenii de știință au descoperit dacă aveau o predispoziție genetică pentru sforăit și cum se corelează acest lucru cu numărul celor care au suferit un accident vascular cerebral. În cele din urmă, au ajuns la concluzia că sforăitul crește riscul de accident vascular cerebral cauzat de vasele de sânge blocate și sparte.
Pe parcursul unui deceniu, nici mai mult nici mai puțin de 19.623 de participanți au suferit un accident vascular cerebral, inclusiv 11.483 de cazuri de accident vascular cerebral ischemic, declanșat de blocarea fluxului de sânge către creier. În plus, 5710 au avut accidente vasculare cerebrale hemoragice, care apar tragic atunci când o arteră din creier se rupe și începe să sângereze. Persoanele care sforăiau aveau mult mai multe șanse să sufere ambele tipuri de accident vascular cerebral.
Dr. Yunqing Zhu de la Universitatea Peking a declarat: „Sforăitul a fost constant prezentat ca un factor potențial cauzal pentru creșterea riscului total de accident vascular cerebral, accident vascular cerebral hemoragic și accident vascular cerebral ischemic. În plus, astfel de asocieri cauzale au rămas stabile, independent de efectul IMC-ului (indice de masă corporală).”
Boli de inimă
Bolile de inimă reprezintă o preocupare majoră pentru cei care sforăie. Un studiu, publicat în jurnalul academic Sleep, a analizat 2320 de adulți, pe o perioadă de zece ani, cu o vârstă medie de 74 de ani. Cercetătorii i-au împărțit pe participanți în trei grupuri: „persoanele care nu sforăieau dar erau somnolente”, „cei care sforăiau dar nu erau somnolenti” și „cei somnolenți care sforăiau”.
Experimentul lor a relevat că cei care sforăiau și se simțeau obosiți în timpul zilei aveau un risc cu 46% mai mare să aibă probleme de inimă.
Dr. Yohannes Endeshaw de la Școala de Medicină Morehouse din Atlanta încearcă să atragă atenția, susținând: „Credem că aceste simptome ar putea fi utilizate ca o metodă simplă și ieftină pentru identificarea adulților mai în vârstă cu risc crescut de boli cardiovasculare.”
Hipertensiune arterială
Legătura dintre hipertensiunea arterială și apneea de somn este bine documentată în comunitatea științifică. Cu toate acestea, cercetătorii au făcut surprinzător de puține cercetări asupra impactului sforăitului în sine. Însă, profesorul Habibolah Khazaie de la Universitatea de Științe Medicale din Kermanshah, Iran, și-a publicat descoperirile în Journal of International Medical Research.
Facultatea de Medicină a monitorizat sforăitul, apneea și tensiunea arterială la 181 de adulți cu o vârstă medie de 49 de ani. Concluziile lor au dovedit că cei care sforăiau aveau o probabilitate mult mai mare de a suferi de hipertensiune arterială și aveau șanse mari să fie supraponderali.
Profesorul Khazaie a detaliat: „Pacienții cu hipertensiune arterială prezentau niveluri crescute de sforăit și apnee, alături de semne de suprapondere. Sforăitul a reprezentat cea mai concludentă predicție a instalării hipertensiunii arteriale.”
Diabet de tip 2
În ceea ce privește diabetul de tip 2, cercetătorii sud-coreeni au efectuat un studiu în jurnalul Diabetes & Metabolism, în care au analizat sforăitul la 3948 de adulți fără afecțiuni cardiace. Scopul lor era să determine dacă există o conexiune între sforăit și diabetul de tip 2, iar ipoteza lor a fost confirmată.
Monitorizând nivelurile de zahăr din sânge, participanții care sforăiau cel mai rău aveau șanse cu 84% mai mari să aibă prediabet, care apare înainte de diabetul de tip 2. Șansele lor erau de peste dublu față de cele ale unui non-sforăitor.
