Exercițiile fizice prea intense pot declanșa această boală neurodegenerativă cumplită

Exercițiile fizice ar putea declanșa evoluția unei boli devastatoare, anume scleroza laterală amiotrofică (SLA), arată un nou studiu.

Cercetările au arătat că oamenii care fac exerciții fizice intense, și care sunt purtători ai genelor asociate cu SLA, au dezvoltat boala la vârste mai fragede decât cei care erau sedentari. Descoperirile sugerează că exercițiile fizice ar putea exacerba o predispoziție genetică la afecțiunea devastatoare

Exercițiile fizice prea intense sunt dăunătoare

„Suntem obișnuiți să ne gândim că exercițiile fizice sunt benefice. În acest caz neobișnuit, exercițiile fizice intense sunt dăunătoare”, a spus Michael Snyder, unul dintre autorii studiului și director al departamentului de genetică din cadrul Universității Stanford.

Scleroza laterală amiotrofică este o boală progresivă și neurodegenerativă care rezultă în urmă morții neuronilor sau a celulelor nervoase. Nimeni nu știe de ce se întâmplă asta. Afecțiunea mai este cunoscută drept boala lui Lou Gehrig, după jucătorul legendar de baseball care a fost diagnosticat cu afecțiunea la împlinirea vârstei de 36 de ani, după ce a stabilit un record pentru cele mai multe meciuri consecutive de baseball profesional. Faimosul fizician Stephen Hawking a fost și el afectat de boală începând cu vârsta de 21 de ani.

Exercițiile prea intense ”apasă butonul declanșator”

Rolul exercițiilor fizice în evoluția sclerozei laterale amiotrofice a fost controversat. Boala afectează fibrele musculare anaerobe cu contracție rapidă, însă cercetările anterioare nu au reușit să arate o legătură între exerciții și SLA.

Având în vedere că boala apare de obicei mai târziu în viață, de multe ori este considerată o boală care „lovește de două ori”, ceea ce înseamnă că o persoană ar putea avea genele (prima lovitură), însă „un al doilea buton” trebuie activat pentru ca afecțiunea să fie declanșată.

Noul studiu sugerează că, în cazul sclerozei laterale amiotrofice, exercițiile frecvente și îndelungate ar putea fi „a doua lovitură” care declanșează activarea genelor, astfel ducând la moartea neuronală.

Sedentarismul nu a diminuat riscul de scleroză laterală amiotrofică

În cadrul noului studiu, cercetătorii au folosit date de la U.K. Biobank, o bază de date biomedicală care conține informații medicale și genetice amănunțite de la peste jumătate de milion de oameni. Cercetătorii au identificat indivizii care făceau exerciții fizice de cel puțin două sau trei ori pe săptămână.

Apoi, oamenii de știință au folosit o tehnică pentru a analiza relația dintre exercițiile fizice și SLA, descoperind că riscul de scleroză laterală amiotrofică era direct proporțional cu doza de exerciții fizice frecvente, intense și cel mai probabil anaerobice.

Deși exercițiile fizice intense au crescut riscul de SLA, un stil de viață sedentar (sau grăsimea corporală) nu a diminuat riscul de scleroză laterală amiotrofică, scrie Live Science.

Michael Snyder a fost surprins de rezultate. „Este cu adevărat remarcabil faptul că exercițiile fizice exacerbează o predispoziție genetică la o boală”, a declarat cercetătorul.

„Asta sugerează că exercițiile fizice pot juca un rol în toate formele de SLA”

În viziunea lui Johnathan Cooper-Knock, lector specializat în boli neuromusculare genetice și unul dintre autorii studiului, cel mai surprinzător aspect a fost numărul semnificativ de gene de risc asociat cu SLA care au fost afectate de exercițiile acute.

„Asta sugerează că exercițiile fizice pot juca un rol în toate formele de SLA, inclusiv scleroza laterală amiotrofică pe care am considerat-o până acum pur genetică”, a spus cercetătorul.

Cooper-Knock mai crede că cercetările grupului au pus capăt controversei privind rolul exercițiilor fizice în SLA și au arătat că acestea reprezintă un factor de risc pentru boală. P

entru moment, oamenii de știință nu recomandă ca vreun pacient cu SLA sau persoane care sunt purtătoare de mutații să își schimbe obiceiurile de activitate fizică. Totuși, cercetătorii pledează pentru testarea genetică a pacienților cu SLA pentru a înțelege mai bine rolul geneticii și a mediului în cazul acestei afecțiuni cumplite.