Din cuprinsul articolului
După ce Donald Trump a avertizat că lipsa unui acord cu Rusia ar putea declanșa „al treilea război mondial”, premierul britanic Keir Starmer l-a primit pe Volodimir Zelensky la Londra, unde liderii europeni au promis sprijin neclintit pentru Ucraina. „Fii puternic, fii curajos, fii neînfricat. Nu ești niciodată singur!”, au transmis Ursula von der Leyen și Antonio Costa.
Într-o „coaliție a doritorilor”, Europa caută să-și definească propria cale pentru pace, iar România, pe flancul estic al NATO, joacă un rol strategic. Ce înseamnă această solidaritate pentru continent și ce riscuri implică?
Europa se mobilizează: „O coaliție a doritorilor” pentru Ucraina
La doar o zi după confruntarea explozivă de la Casa Albă dintre Trump și Zelensky, Starmer l-a primit pe liderul ucrainean la Londra cu un mesaj clar: „Suntem cu tine, indiferent cât va dura!” Summitul de la Londra din 2 martie 2025 a reunit lideri europeni care au promis să formeze o „coaliție a doritorilor” pentru a dezvolta un plan de pace care să includă garanții de securitate pentru Ucraina. „Trebuie să găsim o cale să lucrăm împreună”, a spus Starmer, citat de The New York Times, insistând că Europa va continua să susțină Kievul.
În timp ce Zelensky solicita sprijin ferm împotriva Rusiei, Starmer și alți lideri europeni speră să-l convingă pe Trump să accepte garanții de securitate americane pentru Ucraina, posibil prin implicarea NATO. Însă Trump, care a acuzat Ucraina că „joacă la ruletă al treilea război mondial” dacă nu negociază cu Putin, a rămas neclintit, sugerând că Europa ar putea prelua povara militară.
Solidaritate europeană în fața lui Trump
Summitul din Lancaster House a venit ca o reacție la întâlnirea tensionată de la Casa Albă, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat dur pe Zelensky pentru „lipsă de respect” și „refuzul de a face pace”. Liderii europeni, șocați de atitudinea americană, au răspuns prompt. Ursula von der Leyen și Antonio Costa au transmis un mesaj comun: „Fii puternic, fii curajos, fii neînfricat. Nu ești niciodată singur!” Emmanuel Macron a reafirmat că Rusia este „agresorul” și că Europa a făcut bine să susțină Ucraina.
Starmer a insistat că Europa nu vrea să renunțe la alianța transatlantică ce a asigurat pacea timp de 80 de ani, dar a subliniat că „trebuie să construim un pod” între Washington și Kiev. Cu toate acestea, Kremlinul a salutat atitudinea lui Trump, Dmitri Peskov afirmând că schimbarea politicii externe americane „coincide cu viziunea noastră” privind Ucraina.
Europa și Canada: O coaliție pentru securitate
În paralel, Justin Trudeau a reafirmat angajamentul Canadei printr-o postare pe X din 25 februarie: „Canada stands with Ukraine. Now, always, and for as long as it takes” – Canada este alături de Ucraina. Acum, mereu și atât timp cât va fi nevoie – subliniind sprijinul neclintit al țării sale pentru Kiev. Aceste declarații vin într-un moment critic, în care Europa și aliații săi încearcă să compenseze incertitudinea legată de poziția SUA sub administrația Trump.
Summitul de la Londra a reunit lideri din 14 state membre UE, inclusiv Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania și Suedia, dar și oficiali din afara Uniunii, precum Norvegia, Turcia și Canada. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost de asemenea prezent. Discuțiile s-au concentrat pe „garanții cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina, care să includă „supraviețuirea economică” și „reziliența militară”.
Von der Leyen a anunțat că un plan detaliat de reînarmare a Europei va fi prezentat la summitul extraordinar din 6 martie, subliniind că o Europă mai bine pregătită militar poate preveni „războaie viitoare”. Trudeau, prin mesajul său, a întărit ideea solidarității globale, arătând că sprijinul pentru Ucraina nu se limitează doar la Europa.
România: Pe linia de front a unei crize în devenire
România, parte a discuțiilor de la Londra, se află într-o poziție delicată. Ca membru al flancului estic al NATO, țara noastră este expusă direct la consecințele unui conflict prelungit în Ucraina. Investițiile în apărare, precum baza HIMARS de la Bacău și achizițiile de rachete Patriot, sunt în plină desfășurare, dar bugetul militar rămâne sub 3% din PIB, pragul recomandat pentru o descurajare eficientă.
„România trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu”, a declarat un analist militar pentru Știrile ProTV, în contextul în care Trump sugerează retragerea sprijinului american. Dacă Europa va prelua mai multă responsabilitate, România ar putea juca un rol strategic mai mare, dar cu costuri economice și logistice semnificative.
Ce înseamnă pentru viitorul Europei și al României?
-
Securitate: O „coaliție a doritorilor” ar putea întări poziția Europei, dar lipsa SUA ar crește presiunea pe țări ca România.
-
Economie: Cheltuielile militare mai mari ar putea afecta bugetele naționale, inclusiv în România, unde economia e deja tensionată.
-
Diplomație: Summitul din 6 martie, unde von der Leyen va prezenta planul de reînarmare, va defini rolul României în noul peisaj european.
Apelul lui von der Leyen pentru o Europă mai puternică și solidaritatea afișată la Londra arată o schimbare de paradigmă – continentul nu mai poate conta doar pe SUA. Pentru România, aflată la doar câțiva kilometri de linia frontului, acest moment este un test decisiv: vom fi un pilon al stabilității regionale sau vom rămâne vulnerabili în fața amenințărilor?
