Ești într-o relație toxică și nu știi ce să faci? Irina Ciureanu, psihoterapeut, explică semnele și cum să ieși din ea

Cum știi că ești într-o relație toxică? Dacă te simți mereu epuizat, nefericit sau anxios în preajma partenerului tău, atunci te afli într-o relație toxică.

Și, cu toate că majoritatea oamenilor sunt conștienți, la nivel teoretic, de repercusiunile unor relații nesănătoase, de cele mai multe ori semnele de avertizare că o relație este toxică sunt recunoscute abia după ce este prea târziu pentru a putea să se retragă ușor din acea relație.

Încercând să deslușim semnele concrete și modalitățile de management ale unei relații periculoase, am stat de vorbă cu Irina Ciureanu, psihoterapeut cu multiple competente si specializari în hipnoză clinică, Analiză Tranzacțională și psihotraumatologie AEDP (Accelerated Experential Dynamic Psychoterapy,). AEDP este un tip nou de terapie cu rădăcini în teoria atașamentului și neuroștiințe.

Pe Irina Ciureanu o puteți găsi și pe pagina de Facebook Mai multă psihologie, unde oferă informații utile despre sănătatea emoțională.

Irina Ciureanu, psihoterapeut: Într-o relație toxică, interacțiunile cu celălalt pot declanșa stres, stări de anxietate, suferință emoțională

Ce este relația toxică? Sau când devine o relație toxică?

Cel mai adesea, o relație interpersonală este considerată toxică atunci când există, în interiorul ei, abuz emoțional, diferite forme de manipulare sau control excesiv. Vorbim, așadar, despre comportamente și dinamici cu impact negativ asupra bunăstării și sănătății psihologice și chiar fizice ale unuia sau ambilor parteneri implicați.

Într-o relație toxică, interacțiunile cu celălalt pot declanșa stres, stări de anxietate, suferință emoțională și pot genera o scădere drastică a stimei de sine.

Care ar fi principalele diferențe între o relație toxică și una disfuncțională, o relație care nu merge pur și simplu?

Cele două tipuri de relații se diferențiază, în primul rând, prin nivelul de gravitate și prin consecințele în plan emoțional și mintal. După cum am menționat, o relație
toxică impactează negativ sănătatea psiho-emoțională și chiar fizică – dacă este prezent și abuzul fizic –, a unuia sau ambilor parteneri implicați.

Pe de altă parte, relația disfuncțională nu implică întotdeauna și comportamente abuzive sau dăunătoare. În general, ea indică dificultăți sau provocări în comunicare, generate de lipsa de înțelegere dintre parteneri sau de neîndeplinirea anumitor nevoi și așteptări.

Din acest punct de vedere, putem spune că o relație toxică este un tip specific de relație disfuncțională. De altfel, o relație disfuncțională, negestionată în moduri sănătoase, poate avea potențial să se transforme într-una toxică.

O relație toxică presupune manipulare, control excesiv, critici și jigniri din partea unui partener

 

Care sunt semnele?

Fiecare relație toxică are particularitățile și dinamica ei. Cu toate acestea, putem observa anumite comportamente și dinamici în relațiile toxice, menționate și în
literatura de specialitate.

De exemplu, o persoană toxică îl poate manipula pe celălalt și poate încerca să-i inducă sentimente de frică și vinovăție, pentru a obține ceea ce-și dorește.

Controlul excesiv este, de asemenea, prezent într-o dinamică toxică. El poate fi însoțit de amenințări, inclusiv de amenințarea constantă cu despărțirea: „Dacă mai faci așa, mă despart de tine!”

Totodată, criticile constante, insultele, jignirile, umilirea celuilalt și inducerea neîncrederii în sine caracterizează o relație toxică.

Mai mult, într-o dinamică toxică putem sesiza și încrederea precară (sau absența încrederii) între parteneri, precum și lipsa de respect: partenerul neglijează nevoile și sentimentele celuilalt, chiar și după ce ele au fost comunicate, poate chiar în repetate rânduri. Mai mult decât atât, el tinde să arunce vina doar pe cealaltă persoană și nu-și asumă responsabilitatea pentru propriile acțiuni. Celălalt este întotdeauna „de vină”, în perspectiva persoanei toxice, lucru pe care îl scoate în evidență „vinovatului”.

Izolarea socială este, de asemenea, o caracteristică a unor relații toxice – unul dintre parteneri încearcă să-l îndepărteze pe celălalt de familie, de prieteni, de alte grupuri de care aparține, tocmai pentru a-l putea controla mai ușor.

Și mai este un semn – de multe ori subtil: „efectul gashlighting”, prin care o persoană îl face pe celălalt să se îndoiască de propria percepție, memorie sau sănătate mintală. În acest caz, dinamica este formată, pe de-o parte, din manipulatorul care trebuie să aibă întotdeauna dreptate și să-și mențină intactă imaginea de sine; și, pe de altă parte, din persoana manipulată, care caută constant aprobarea manipulatorului și a cărei percepție asupra realității este denaturată. De multe ori, nu suntem conștienți că ne aflăm într-o astfel de dinamică, pe care o observă însă persoanele apropiate.

Există mai multe tipuri de relații toxice?

Deși sintagma „relații toxice” este deseori întâlnită în contextul cuplurilor și al psihoterapiei de cuplu, în realitate – relațiile toxice există și în afara „sferei romantice”.

De exemplu, și părinții pot dezvolta o dinamică toxică cu copiii lor: îi controlează excesiv, nu le respectă limitele, îi neglijează din punct de vedere emoțional, toate
aceste acțiuni având un impact puternic asupra dezvoltării și stilului de atașament ale copilului.

De asemenea, tensiunile și conflictele constante între membrii familiei extinse creează o dinamică nesănătoasă. Și la locul de muncă putem întâlni diverse trăsături
ale relațiilor toxice: de pildă, între un șef care face abuz de putere și oamenii pe care acesta îi coordonează.

Nici rețelele de socializare nu fac excepție: intimidarea și așa-numitul “trolling” sunt comportamente dăunătoare, întâlnite în mediul online și cu influență negativă asupra
stimei de sine și a bunăstării psiho-emoționale.

Cum ieși dintr-o relație toxică

Ce facem atunci când suntem într-o relație toxică?

În general, răspunsul cel mai simplu ar fi să ieșim din relația respectivă – să ne găsim resursele interioare să facem acest pas și să luăm în calcul prețul pe care l-am plăti dacă am alege să rămânem în continuare în dinamica actuală.

Deși acest pas este, în teorie, unul simplu – realitatea arată că nu e întotdeauna și ușor, cel puțin nu pentru toți oamenii. În acest caz, ce putem face este să
conștientizăm că ne aflăm într-o dinamică relațională toxică, să ne protejăm – pe cât posibil – de toxicitatea relației respective și să învățăm să găsim binele în alte surse,
cel puțin pentru un timp. Tot acest proces ne ajută să ne pregătim, în primul rând emoțional, pentru pasul decisiv: ieșirea din relația care nu este benefică pentru noi.

Totodată, este esențial să ne răspundem nouă înșine la câteva întrebări care ne pot ghida, în viitor, către alegeri relaționale sănătoase:

1) Cum am ajuns în această relație?

2) Ce semne de toxicitate nu am văzut sau poate am ignorat?

3) Ce m-a  atras la celălalt?

4) Urmez un șablon? Este ceva obișnuit să aleg persoane mai puțin potrivite pentru mine?

Ieșim din ea sau vedem ce putem îmbunătăți?

Depinde. Există și relații în care ambii parteneri contribuie la dinamica toxică. În astfel de cazuri, comunicarea deschisă, empatică și sinceră este esențială pentru
ca partenerii să-și înțeleagă reciproc perspectivele, să devină conștienți de modul în care fiecare dintre ei susține toxicitatea relației și, mai ales, să-și dea seama cum
pot face relația sănătoasă.

De exemplu, partenerul critic poate învăța să-i ofere celuilalt feedback în mod constructiv, empatic, așa cum partenerul care îi invadează spațiul celeilalte persoane poate învăța să-i respecte această limită.

Uneori, transformarea unei dinamici relaționale toxice într-una sănătoasă este posibilă, însă implică un grad crescut de conștientizare, maturitate emoțională, comunicare deschisă, lucru cu sinele și cu celălalt.

Când apar simptome de anxietate, depresie, ajutorul unui psihoterapeut este crucial

Când cerem ajutorul unui terapeut? Mergem la terapie individuală sau la terapie de cuplu?

Conflictele dese, dificil de gestionat pe cont propriu, resentimentele, controlul excesiv, comunicarea ineficientă sau chiar absența comunicării – acestea sunt doar
câteva dintre semnele care ne pot face să apelăm la un psihoterapeut. Un specialist ne ajută, printre altele, să înțelegem sursa conflictelor și să ne dezvoltăm abilități de
comunicare empatică și sănătoasă.

Dar atunci când dinamica toxică ne influențează negativ bunăstarea mintală și avem simptome de anxietate, depresie – este crucial să cerem ajutorul unui psihoterapeut.

În general, este util să începem cu terapie individuală, pentru a explora, înțelege și aprofunda problemele personale. Ulterior, ne putem îndrepta către terapia de
cuplu, dar aceasta este o decizie care se bazează pe deschiderea ambilor parteneri de a se vulnerabiliza și de a recunoaște că au nevoie de ghidaj de specialitate.

Totuși, să ținem cont că psihoterapia nu este rezervată doar rezolvării sau gestionării problemelor existente. Este indicat să apelăm la un psihoterapeut pentru a ne cunoaște mai bine pe noi înșine și pentru a ne dezvolta sau îmbunătăți abilitățile de relaționare sănătoasă.

Cu alte cuvinte, psihoterapia nu este doar pentru „vremurile grele”, pentru momentele tensionate sau de criză, ci și pentru perioadele bune din viața noastră. În astfel de perioade, terapia ne ajută să ne menținem „igiena emoțională”.

Să nu ignorăm „semnalele de alarmă” timpurii: nevoia de control, gelozia sau lipsa de respect

Cum facem să nu mai ajungem în relații toxice?

În primul rând, este necesar să ne cunoaștem pe noi înșine, să ne înțelegem nevoile, valorile și așteptările față de o relație de cuplu. Când conștientizăm aceste lucruri, ne creștem șansele să ne implicăm în relații care ne oferă siguranța emoțională necesară. Totodată, așa cum am amintit, este crucial să înțelegem ce anume ne-a determinat să ne implicăm, în trecut, într-o relație toxică sau cu potențial toxic.

Mai apoi, plecând de la valorile și nevoile noastre profunde, putem stabili limite clare, ne-negociabile într-o viitoare relație – pe care încurajez să le comunicăm deschis și
cu respect, încă de la început. Pentru a realiza asta, avem nevoie de abilități de comunicare eficientă și empatică, pe care ni le putem dezvolta pe cont propriu sau împreună cu un specialist.

Odată ce am intrat într-o nouă relație, este esențial să fim atenți la modul în care evoluează dinamica. Dacă sesizăm probleme potențiale – este important să luăm măsuri, înainte ca ele să devină greu de gestionat. Totodată, este necesar să nu ignorăm „semnalele de alarmă” timpurii – precum nevoia de control, gelozia sau lipsa de respect – și să acționăm în consecință.