Din cuprinsul articolului
Sute de milioane de persoane caută informaţii medicale în spatiul virtual şi se alarmează inutil. Ciberhondrii îşi pierd treptat încrederea în medicii din spitale şi se lasă trataţi exclusiv de Dr. Google.
La ora actuală se estimează că 39% din informaţiile căutate de utilizatorii reţelelor de socializare sunt din domeniul medical, în special în grupurile de suport.
Primul studiu referitor la ciberhondrie a fost realizat de Microsoft, care a definit această maladie drept „o preocupare intensă şi nefondată cu privire la diferite simptome, în baza căutărilor şi a lecturilor de pe internet”.
Folosirea tot mai frecventă a mediului online duce la nu doar la apariţia unor probleme legate, printre altele, de obsesia pentru jocuri, pornografia sau chiar pariurile online. Un studiu recent arată că printre cele mai noi probleme cauzate de internet se numără ciberhondria și ciberhoardingul. Aceasta din urmă se manifestă prin refuzul de a șterge informații adunate de pe internet (poze, linkuri, date etc).
Despre ciberhondrie s-a mai vorbit și până acum, deși nu a fost folosit acest termen. Este vorba de căutatea obsesivă a informațiilor online despre diferite boli, din dorința de autodiagnosticare și mai ales de confirmare (cel mai des eronată) a unei afecțiuni.
Psihiatrul Naomi Fineberg, de la Universitatea Hertfordshire, atrage atenția că numărul celor care suferă de ciberhondrie este mult mai mare decât ne imaginăm, dar multe cazuri nu sunt observate sau recunoscute. „Și a doua tulburare psihică, ciberhoardingul, este cu siguranță prea puțin diagnosticată”, adaugă Fineberg, autorul studiului publicat în paginile jurnalului “European Neuropsychopharmacy”.
Potrivit acestuia, trebuie continuate cercetările pentru a înțelege dacă noile afecțiuni intră în categoria tulburărilor obsesiv-compulsive sau este vorba de adicții. În plus, este esențial pentru medicii psihiatri să afle dacă aceste tulburări sunt pe termen lung sau scurt și dacă răspund eficient la anumite tratamente.
O soluție ar fi colaborarea dintre medici și companiile de tehnologie, care să identifice utilizatorii care sunt în pericol să dezvolte aceste tulburări, în funcție de comportamentul lor online. Spre exemplu, un site ar putea trimite o notificare, o alertă utilizatorului, dacă acesta a stat mai multe ore pe acel site.
Cine sunt ciberhondrii?
Este vorba de acele persoane care cred că pot rezolva orice boală cu ajutorul internetului. În funcţie de simptomele pe care le prezintă, caută informaţii în spaţiul virtual şi îşi pun singuri diagnosticul. Studiul arată că cei care îşi stabilesc cele mai grave diagnostice sunt, de obicei, persoane care tratează computerul ca pe un expert, uitând că motoarele de căutare nu fac diferenţieri şi după frecvenţa simptomelor şi a bolilor asociate.
O altă categorie de ciberhondri este reprezentată de persoanele care încearcă să afle mai multe informaţii despre boala diagnosticată deja de medic. Aceşti pacienţi se tem că boala lor este mult mai gravă şi medicul nu le-a spus totul deoarece sunt în stare foarte gravă. Situaţia se complică atunci când un pacient reclamă medicul şi aduce de pe un site mai multe referinţe privind efectele adverse, fără să ţină cont o serie de parametri statistici.
