Din cuprinsul articolului
Boala ficatului gras non-alcoolic este greu de identificat de către o persoană pentru că nu se manifestă prin simptome specifice legate doar de afecțiuni hepatice.
Totuşi, principalele semnale de alarmă sunt: starea intensă de oboseală, iritabilitatea, insomnia, pierderea apetitului sau durere în partea dreaptă a abdomenului.
Alte simptome gastrointestinale care pot semnaliza instalatarea statozei hepatice sunt: durere după masă, flatulență, greață sau diaree.
Steatoza poate fi alcoolică în care principal cauză este consumul exagerat de alcool şi nonalcoolică, unde, cauzele incriminate sunt: obezitatea, diabetul, dislipidemiile, consumul anumitor medicamente sau sarcina.
Medicii susţin că, prin dietă şi mişcare, o persoana ajunsă la stadiul al II-lea de steatoză se poate recupera integral până la stadiul primar al bolii.
Spre exemplu, a fost demonstrată reducerea conținutului de grăsimi din ficat ca rezultat al activității fizice. De asemenea, a fost demonstrat că scăderea în greutate are un efect pozitiv asupra nivelurilor transaminazelor în cadrul analizelor de laborator și, la majoritatea pacienților, o scădere în greutate >10% duce la o remisiune a bolii ficatului gras non-alcoolic.
Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare a populației de a asocia sau a înlocui terapia hepatoprotectoare verificată cu suplimente alimentare neverificate.
Micul dejun
La micul dejun este recomandată brânza slabă – sub 2% grăsime – sau omleta din patru-cinci albuşuri cu legume verzi şi una-două felii de pâine integrală prăjită.
Prima gustare
Prima gustare a zilei se poate compune dintr-un măr verde sau un iaurt degresat – sub 2% grăsime, potrivit adevarul.ro.
Prânzul
Prânzul include carne albă sau roşie slabă – piept de pui, curcan sau muşchi de porc, vită – cu legume de culoare verde: fasole, spanac, brocoli, linte.
A doua gustare
Pentru a doua gustare a zilei, tot un iaurt degresat – sub 2%.
Cina
La cină se poate consuma peşte slab sau cinci-şase albuşuri cu legume de culoare verde. Alături de dietă, activitatea fizică nu trebuie să lipsească.
Trei alimente care topesc grăsimea din ficat
Afine
Afinele conțin antioxidanți numiți antociani care sunt capabili să stopeze creșterea celulelor canceroase în ficat, a leziunilor și țesutului cicatricizant. Este nevoie de doar 3-4 săptămâni de consum zilnic.
Legume verzi cu frunze
Legumele verzi ajută ficatul prin conținutul ridicat de clorofil. Neutralizează metalele, substanțele chimice și pesticidele care ajung în organism prin intermediul alimentelor și al mediului. Legumele ca arugula, spanacul și cicoarea sunt bune pentru bilă și detoxifiere. Sfecla este excelentă pentru purificarea sângelui, iar legumele precum germenii de Bruxelles, broccoli și conopida au o tonă de glucozinolat pentru a ajuta ficatul să producă enzime necesare eliminării toxinelor.
Usturoi
Usturoiul conține seleniu ca antioxidant, iar B6 este un antiinflamator puternic. Usturoiul conține și arginină, un aminoacid care relaxează vasele de sânge. Această acțiune poate reduce tensiunea arterială în ficat. Și, în final, usturoiul ajută ficatul să activeze enzime care sunt folosite pentru a elimina toxinele.
