Este bine sau nu să ne spălăm de Bobotează? Părintele Vasile Ioana: „Doamne ferește!”

Din moși strămoși s-a transmis tradiția potrivit căreia nu este bine să ne spălăm în zi de sărbătoare, subiect ce a devenit aprig dezbătut în aceste zile.

Cu această ocazie, părintele Vasile Ioana răspunde la întrebare: este bine sau nu să ne spălăm în zile de sărătoare?

„Tot apare întrebarea dacă avem voie astăzi să consumăm, pentru uzul casnic, apa de la chiuvetă? Categoric da. Astăzi, firea apelor s-a schimbat în har. Apa acum are o putere dumnezeiască.

Dar dacă mâncăm după-amiază, nu înseamnă că nu mai spălăm vasele. Sau diseară nu înseamnă că nu îmi fac duș. Nu este în regulă să nu te speli opt zile. Dacă nu ne-am spăla opt zile, ar fi o mare problemă mâine la slujbă când vom ajunge.

Puteți folosi apa liniștiți. Apa sfințită este agheasma în care s-a invocat harul Duhului Sfânt. Dar asta nu înseamnă să nu vă spălați opt zile, Doamne ferește!”, a spus părintele Vasile Ioana, potrivit Dc News.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Bobotează

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

De Bobotează, pe 6 ianuarie, este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele.

Bărbaţii scot crucea din apă

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.

În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea.

Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.