Epilepsia, boală neurologică cronică. Poate afecta persoane la toate vârstele. Cum se manifestă și cum recunoști o criză falsă

Epilepsia este o boală neurologică cronică ce poate afecta oameni de toate vârstele. Peste 50 de milioane de persoane au diagnosticul de epilepsie, ceea ce o face una dintre cele mai comune boli neurologice la nivel mondial. În multe părți ale lumii, cei cu epilepsie și familiile lor suferă din cauza stigmei și a discriminării.

Epilepsia, boală neurologică cronică. Cum recunoști o criză falsă de epilepsie? Crizele non-epileptice / psihogene sunt o manifestare a subconștientului. Crizele psihogene sunt mai prezente în rândul femeilor – 70%, conform unui studiu realizat la Institutul Neurologic din Columbia. Aproximativ 15% dintre pacienții cu crize psihogene au și crize reale de epilepsie, potrivit unui studiu realizat la Zhejiang University School of Medicine.

Clinica de neurologie Neuroaxis a lansat a treia ediție Neuroaxis Talks – Epilepsie sau crize psihogene? Află cum să faci diferența. Au participat la webinar Dr. Dan Mitrea, medic neurolog, Dr. Cătălina Hogea, medic psihiatru, și Dr. Irina Oane, medic neurolog cu specializare în epileptologie. Împreună au explicat publicului larg ce înseamnă un episod epileptic, ce este o criză psihogenă și care este diferența dintre cele două.

Puținele lucruri pe care majoritatea le știe despre epilepsie este că se manifestă prin crize recurente – mișcări involuntare ale corpului care sunt uneori însoțite de lipsa conștienței. Aceste crize apar în urma unui „scurt circuit” în creier. Efectele pot fi ușoare – o lipsă scurtă a atenției, sau severe – convulsii prelungite. Și frecvența poate varia – de la mai puțin de una pe an până la câteva pe zi.

Uneori oamenii experimentează crize care seamănă cu cele epileptice, dar nu sunt. Acestea poartă numele de crize psihogene și sunt cauzate de factori psihologici. Uneori apar în urma unui eveniment traumatic, alteori nu au o cauză clară. Singura investigație pe care vă puteți baza pentru a face diferența între cele două este EEG (electroencefalograma). Dacă în cazul epilepsiei crizele pot fi ținute sub control cu tratament adecvat sau intervenții chirurgicale, în cazul crizelor psihogene tratamentul constă, pentru moment, doar în terapie cognitiv-comportamentală. Este nevoie de mai multe studii pentru a descoperi și alte posibile modalități de a le trata.

„Manifestările de tip psihogen rareori îndeplinesc criteriile unei crize epileptice. Rareori există incontinență sau mușcarea limbii, elemente tipice unei crize de epilepsie. Ele apar într-un context emoțional, de obicei când există o persoană de suport în preajmă, având menirea, din punct de vedere psihologic dar fără intenție, de a atrage atenția. Practic, o criză psihogenă este o manifestare a subconștientului. Pacienții sunt destul de expliciți atunci când descriu aceste crize pentru că nu apare o pierdere a conștienței. Revenirea după criză are și ea loc mult mai rapid decât în cazul unei crize epileptice”, Dr. Cătălina Hogea, medic psihiatru Neuroaxis.

Crizele psihogene reprezintă un subiect sensibil atât pentru pacienți cât și pentru medici pentru că uneori pot apărea concomitent.

„Avem pacienți care pot avea ambele tipuri de crize. Există pacienți care țin sub control crizele epileptice prin tratament sau operație dar care continuă să aibă niște evenimente care seamănă în mare parte cu crizele epileptice inițiale. Aceste manifestări încep cu aceeași emoție dar ulterior sunt suficient de diferite încât să trădeze faptul că nu mai sunt crizele uzuale ale pacientului, ci niște evenimente psihogene. Ce am observat noi este că evenimentele psihogene au o durată mai lungă decât crizele de epilepsie. Pacientul spune, de exemplu, că are o stare puternică de anxietate care durează până la o oră sau că se întâmplă să cadă și să se zbată 30 de minute. Este foarte puțin probabil ca aceasta să fie o criză epileptică. Plus că manifestările epileptice tind să urmeze un tipar – să înceapă la fel și să urmeze același tipic de la o criză la cealaltă. Spre deosebire de crizele psihogene, care sunt diferite”, Dr. Irina Oane, medic neurolog specializat în epileptologie.

Neuroaxis Talks este o serie de webinarii cu teme medicale pentru publicul larg. Prima ediție a avut ca subiect principal durerile de cap și a abordat subteme precum tipurile de dureri de cap, tratamentul lor și semnalele de alarmă care ar trebui să trimită pacientul de urgență la medicul neurolog. Webinarul a fost gratuit și este încă disponibil pe pagina de Facebook a clinicii. A doua ediție a abordat tema amețelilor ca simptom neurologic și este disponibil aici.

„Credem că un pacient informat are mult mai multe șanse la o viață lungă și sănătoasă. Un studiu Eurostat arăta acum doi ani că suntem pe primul loc în Europa în ce privește morțile premature din cauze ce pot fi prevenite cu ajutorul tehnologiei medicale sau a cunoștințelor din sfera sănătății. Această statistică sumbră este și în responsabilitatea noastră, a medicilor. Ceea ce putem noi să facem este să alocăm o oră unei consultații pentru a ne asigura că avem suficient timp să facem o anamneză completă dar și pentru a satisface toate curiozitățile pacientului legate de cazul său. În felul acesta ne asigurăm că punem un diagnostic precis și că pacientul înțelege și urmează tratamentul. Apoi putem să facem aceste webinarii prin care să traducem oamenilor toți termenii medicali de care nu au auzit și să demontăm toate miturile care ar putea să le pună în pericol sănătatea”, Dr. Dan Mitrea.

Neuroaxis este prima clinică integrată de neurologie din București care oferă servicii de diagnostic, tratament și monitorizare în toate ramurile neurologiei și specializărilor conexe acesteia: psihiatrie, cardiologie, neurochirurgie, reumatologie.