Enterocolita, boala mâinilor murdare. Trebuie respectate aceste reguli elementare

Un simplu act de igienă, făcut de fiecare dată când e nevoie, ține la distanță o boală care poate afecta grav sănătatea copiilor. Explică, pentru Doctorul zilei, conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe

Dana Lascu

Boala mâinilor mur dare – enterocolita – face ravagii printre copii. „Atenţie la produsele alimentare pe care le consumaţi şi la normele de igienă. Enterocolita rămâne marele pericol al acestei veri”, spune conf. univ.dr.Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe. Situația este, din păcate, din ce în ce mai gravă, după cum arată numărul în creștere al cazurilor. „Într-o singură săptămână au fost diagnosticate 101 cazuri de enterocolită. 63 au fost spitalizate doar la Iași. E o creștere de 40% (comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut)”, explică medicul. Dar de la ce apare această boală și cum se manifestă ea?

Cauze și simptome

„Cauza o reprezintă infecţii diverse, în principal de bacterii sau virusuri, dar şi de paraziţi sau ciuperci. Principalele manifestări ale bolii sunt cele digestive: scaunele moi, apoase, numeroase, chiar până la 20 scaune /zi, greaţa şi vărsăturile, dureri abdominale difuze (frecvent sub formă de crampe). Manif estările extradigestive
precum: febra şi frisonul, cefaleea, semne de deshidr atare – sete, uscăciunea mucoasei bucale, scăderea tensiunii arteriale, ameţeli şi, nu în ultimul rând, alterarea stării generale”.

CUM SE TRATEAZĂ:

● Tratamentul tr ebuie să înc eapă imediat. Cel mai mare pericol este deshidratarea de pest e 10%, în urma diareelor s evere, c are impune tr atamentul în spital. La copii semnele se instalează repede.
● Atenţie la tratamentul cu antibiotice! Acestea trebuie folosite doar în cazul enterocolitelor bacteriene.
● Utilizarea neraţională a antibioticelor duce la perturbarea microbiotei intestinale s au
determină selecţionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice
● Enterocolita provocată de virusuri nu răspunde la tratamentul antibiotic, de cele mai multe ori este o boală autolimitantă.
● Prevenţia este cea mai bună soluţie pentru a evita o îmbolnăvire

Spălatul mâinilor, un gest care trebuie să fie de rutină

Respectați cele 3 reguli pentru spălarea eficientă a mânilor: cât mai des, cum trebuie şi cât trebuie.

Regula numărul unu: spălaţi mâinile cât mai des şi ori de cât e ori est e nevoie! Trebuie să de vină un gest de rutină înaint e şi după oric e activitate care implică atingerea si manevrarea de obiecte cu potenţial de contaminare, după suflarea nasului, tuse sau strănut; după revenirea acasă, după atingerea, hranirea sau curăţarea unui animal; după atingerea resturilor menajere sau curăţenia în casă; după utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive şi accesorii electronice sau bani, portofele, genţi, transportului în c omun şi evident de fiecare dată când mâinile devin vizibil murdare.

Regula numărul doi: spălaţi-le corect! Asta înseamnă să folosiţi din abundenţă apă şi săpun, utilizând chiar o perie moale. Insistaţi asupra spaţiilor interdigitale, pliurilor de flexie şi zonei de sub unghii. Dacă nu aveţi la îndemâna apă şi săpun puteţi utilize un gel antibacterian cu cel puţin 60% alcool. Apelaţi la aceasta soluţie doar ocazional, întrucât nu este la fel de eficientă ca spălatul convenţional.

Regula numărul trei: spălaţi-le atât cât trebuie! Minim 15-20 de secunde. La final clatiţi bine şi uscaţi mâinile cu un serveţel de unică folosinţă sau prosop de uz individual. Folosirea uscătoarelor de mâini nu este cea mai bună variantă, pentru că mulţi germeni îşi găsesc „adăpost” pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se împrăştie.

Toți  „se pricep”, puțini o fac corect

Deşi pare un act banal, doar 5% ştiu cum să se spele corect pe mâini şi o fac aşa cum trebuie. Mai exact unul din patru adulţi nu se spală pe mâini după ce schimbă scutecele sugarilor, mai puţin de jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce îngrijesc un animal (de companie sau din gospodărie) sau după ce curăţă în urma lui, unul din trei adulţi se spală pe mâini după ce strănută sau tuşeşte şi unul din şase adulţi se spală pe mâini după ce intră în contact cu bani. Doar jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce folosesc toaleta. Spălatul corect pe mâini este cea mai eficientă acţiune profilactică, întrucat acest banal ritual de igienă reduce semnificativ riscul răspândirii bolilor diareice şi respiratorii.