Din cuprinsul articolului
Endometrioza este o boală în care țesutul endometrial ajunge prin diferite mecanisme în afara cavitații uterine, unde se implantează, transformându-se ulterior în țesut endometriozic.
Afecțiunea are o etiologie multifactorială, care include atât factori genetici (care conduc la apariția unei predispoziții imunologice), cât și factori de mediu. Pentru stabilirea diagnosticului de endometrioză este nevoie de un consult ginecologic și mai multe teste.
Dr. Daniel Tutunaru , Doctor în Științe Medicale, Medic Primar Obstetică-Ginecologie, expert DOC, a detailat manifestările endometriozei, dar mai ales opțiunile de tratament pe care le au femeile cu această boală.
Ce zone sau organe sunt afectate de endometrioză?
Practic orice organ aflat în cavitatea abdominală poate fi afectat de prezența implanturilor de endometrioză în funcție de gravitatea extinderii bolii, însă cel mai des sunt afectate organele rezidente în pelvis: suprafața uterului, ovarele, vezica urinară, rectul, sigmoidul, intestinul subțire, ureterul dar și organele aflate la distanță precum ficatul, cecul sau apendicele.
Cele mai frecvente zone în care găsim leziuni de endometrioză sunt fundul de sac Douglas, ligamentele utero-sacrate, peritoneul utero-vezical, peritoneul parietal dar le putem găsi până și pe diafragm (mușchiul care separă abdomenul de torace).
Tipuri de endometrioză
Există patru tipuri principale de endometrioză:
1. Endometrioza peritoneală superficială – în cazul acestui tip de boală, țesutul endometrial ectopic se implantează pe peritoneu, acea membrană foarte subțire care căptușește peretele cavității abdominale precum și majoritatea organelor intraabdominale; aceasta este forma cea mai puțin severă de endometrioză.
2. Chisturi ovariene endometriozice – sunt chisturi care au un conținut ciocolatiu, vâscos, sunt unice sau multiple și se află dispuse la nivelul unui singur ovar sau al amândurora. Dimensiunile lor pot să ajungă și la 10-15 cm.
3. Endometrioza care se infiltrează profund – în cazul acestui tip de boală, țesutul endometriozic invadează organele atinse de boală, afectându-le inițial structura și ulterior și funcționalitatea. Forma aceasta a bolii poate să afecteze rectul, vezica urinară, ureterul și intestinele. Procesele inflamatorii și evoluția în sine a bolii pot să producă aderențe majore ale organelor în cauză, ajungându-se în faze severe la așa numitul „pelvis înghețat”, situație găsită la doar 1-5% dintre pacientele cu endometrioză.
4. Endometrioza care afectează peretele abdominal – În unele cazuri, țesutul ectopic endometrial poate să se dezvolte în peretele abdominal, cel mai frecvent această situație apărând la o oarecare distanță în timp după o cezariană, în zona cicatricei postoperatorii.
Cauzele endometriozei
Cauzele endometriozei sunt controversate. Una dintre teorii este cea a menstruației retrograde, mecanism datorat unor contracții uterine anormale care, în loc să împingă resturile de endometru prin canalul cervical în vagin, permit evacuarea acestor fragmente de țesut și prin orificiile tubare în cavitatea peritoneală. Aici, în mod normal, aceste resturi sunt digerate de o populație de celule ale sistemului imunitar numite macrofage „gunoier”. Din cauza disfuncției imunologice care stă la baza apariției endometriozei, aceste celule nu reușesc să curețe cavitatea abdominală de aceste „deșeuri”.
Fragmentele endometriale ectopice sunt alcătuite din țesuturi vii care, în „dorința” lor de a supraviețui, aderă de suprafața peritoneală și declanșează un proces de angiogeneză (atragere și formare a unor vase de sânge care le alimentează). Leziunile endometriozice astfel formate au același comportament ca al endometrului, adică „menstruează” și deci sângerează.
Conform altor teorii, există o predispoziție genetică de apariție a endometriozei, astfel încât anumite zone ale peritoneului se pot transforma spontan în leziuni de endometrioză (fenomen denumit metaplazie celomică).
Problemele și simptomele endometriozei sunt generate de faptul că, în timpul menstruației, țesutul ectopic sângerează, similar endometrului din interiorul uterului. Însă la nivel ectopic organismul nu are dezvoltate mecanisme de reparare cum sunt cele existente la nivelul mucoasei uterine, așa că vindecarea se face prin cicatrizare, care uneori este atât de agresivă încât conduce la adevărate fuziuni între organe sau chiar la distrugeri majore ale structurilor țesuturilor afectate.
Factorii de risc ai endometriozei
- nuliparitate, adică absența nașterilor
- vârstă – femeile care sunt la vârsta reproductivă
- debutul primei menstruații la o vârstă fragedă
- faptul că femeia intră la menopauză la o vârstă înaintată
- cicluri menstruale scurte (de exemplu, mai puțin de 27 de zile)
- menstruații abundente, care durează mai mult de 7 zile
- un nivel mai mare de estrogen în corp sau o expunere mai mare, de-a lungul vieții, la estrogen exogen
- un indice de masă corporală (IMC) mic
- una sau mai multe rude de sânge (mama, mătușa sau sora) cu endometrioză
Simptomele endometriozei
Cele trei simptome principale ale endometriozei sunt dismenoreea (durere foarte puternică la menstruație), dispareunia (durere la contact sexual) și infertilitatea. Însă aceste simptome subiective diferă de la o femeie la alta, astfel că disconfortul generat de cele enumerate nu duce întotdeauna la diagnosticare.
Multe femei își descoperă afecțiunea la un consult ginecologic din cauza problemelor de infertilitate, la altele boala este descoperită în timpul unei intervenții chirurgicale pentru o altă afecțiune și, mult mai rar, datorită simptomatologiei generate de localizarea la distanță a implanturilor endometriozice.
De exemplu, în cazul implanturilor de la nivel pulmonar, simptomele pot include dureri în piept sau tuse însoțită de sângerare, iar când endometrioza este localizată la nivelul sistemului nervos central, pacienta poate prezenta cefalee (durere de cap) sau migrene, intensificate în perioada menstruală.
Principalul simptom al endometriozei este durere în pelvis, de obicei în timpul menstruației. Pacienta, însă, poate să simtă durere la contactul sexual, în timpul defecării sau atunci când urinează. Alte simptome mai puțin specifice ale endometriozei pot fi menstruațiile foarte abundente, oboseala, diareea, constipația, balonarea și greața.
