Efectul nociv al cartofilor prăjiţi, doar un mit?

Cartofii prăjiţi, cunoscuţi pentru vehemenţa cu care sunt eliminaţi de nutriţionişti din orice dietă, s-ar putea să nu merite, de fapt, reputaţia de unul dintre cele mai nocive feluri de mâncare.

În timp ce unele cercetări leagă mâncărurile prăjite de obezitate, atacuri de cord şi diabet, un studiu recent efectuat pe mai mult de 40.000 de adulţi din Spania a descoperit că persoanele care au consumat cele mai multe mâncăruri prăjite nu au prezentat un risc mai mare de afecţiuni cardiace sau moarte prematură.

Un alt studiu, de data aceasta realizat în rândul femeilor obeze, a descoperit chiar un efect benefic al mâncărurilor prăjite asupra nivelurilor de insulină.

O explicaţie posibilă a acestei inconsistenţe a rezultatelor este că studiile au variat în ceea ce priveşte tipurile de ulei şi grăsimi folosite la prăjit. Participanţii la studiul spaniol au utilizat, în principiu, uleiuri de măsline şi de floarea soarelui, iar cei care au demonstrat apariţia unui beneficiu au consumat mâncare bogată în ulei de măsline extra-virgin. Pe de altă parte, cei care au participat la alte cercetări se poate să fi folosit substanţe de prăjit cu o mai mare probabilitate de a se transforma în grăsimi dăunătoare.

Tipul de ulei sau grăsime este doar unul dintre factorii care afectează caracterul sănătos al unui fel de mâncare prăjit. Alte posibilităţi includ modalitatea de prăjire, refolosirea sau nu a uleiului şi nivelul sării adăugate.

Un aspect important care trebuie luat în calcul este că tiparul de ansamblu al dietei contează cel mai mult. Oricât de sănătoasă ar fi modalitatea de gătire, cartofii prăjiţi nu vor face niciun bine atunci când sunt consumaţi ca parte dintr-un regim dominat de mâncăruri procesate sau produse fast-food.