Din cuprinsul articolului
Stresul este reacția ta emoțională și fizică la o provocare sau cerere. Dacă ești în pericol, creierul trimite factori declanșatori – atât chimici, cât și de-a lungul nervilor – către suprarenale, care sunt glande care stau deasupra fiecărui rinichi. Apoi suprarenalele produc hormoni, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care pot crește: tensiune arteriala
, zahăr din sânge, ritmul cardiac, tensiune musculară.
Chiar dacă toată lumea se confruntă cu stresul, acesta poate fi totuși dăunător sănătății tale dacă apare pe o perioadă lungă de timp. Iată modalitățile în care stresul vă poate afecta sănătatea și ce puteți face în acest sens.
Ce face stresul cronic asupra corpului
Stresul tău este cronic dacă este constant și continuă săptămâni sau chiar mai mult. Când stresul durează mult mai mult, ca atunci când ai dificultăți financiare, corpul tău continuă să rămână într-o stare alertă, reactivă, iar acest lucru duce la simptome psihologice și fizice.
Crize de astm
Stresul și emoțiile puternice sunt cunoscute declanșatoare a astmului. Dacă aveți astm, este posibil ca aceste emoții și stres să vă agraveze simptomele. Acest lucru se datorează faptului că stresul vă afectează respirația, chiar dacă nu aveți astm. Mușchii tăi se pot încorda, iar ritmul respirator poate crește.
Respirația atentă poate ajuta la reducerea stresului. Dacă doriți să încercați respirația atentă, iată pașii:
- Inspirați pe nas și expirați pe gură încet.
- Inspiră timp de șapte secunde, ține-ți respirația timp de șapte secunde, apoi expiră timp de șapte secunde.
- Concentrează-te pe respirația ta și eliberează-te de alte gânduri.
- Repetați acest lucru de trei ori.
Tulburări gastrointestinale
Când sunteți stresat sau anxios, hormonii eliberați pot interfera cu digestia, ceea ce poate cauza o serie de probleme gastrointestinale (GI), cum ar fi: constipație, diaree
indigestie, pierderea poftei de mâncare, greaţă, ulcere peptice, crampe de stomac.
În special, sindromul colonului iritabil sau IBS, care se caracterizează prin durere și accese de constipație și diaree, se crede că este alimentat parțial de stres.
Pierderea parului
Căderea părului poate apărea după o perioadă stresantă din viața ta. Fie că este vorba de un divorț sau de moartea unei persoane dragi, părul îți poate cădea din cauza stresului. Când stresul a dispărut, părul tău va înceta să cadă. Poate dura între șase și nouă luni pentru ca părul să revină la volumul său normal.
Stresul și anxietatea pot contribui, de asemenea, la o tulburare numită tricotilomanie , în care oamenii își trage părul în mod repetat. Persoanele care au această afecțiune raportează adesea că experimentează stres înainte de a-și smulge părul. Tratamentul pentru tricotilomanie poate include medicamente, terapie cognitiv-comportamentală și antrenament pentru inversarea obiceiurilor – identificarea obiceiurilor și lucrul pentru a le schimba prin conștientizare și sprijin social.
Probleme cu inima
Răspunsul cardiovascular inițial al organismului dumneavoastră la stres este o creștere a ritmului cardiac. Stresul continuu crește tensiunea arterială prin creșterea constricției vaselor de sânge. Acest lucru crește riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiune arterială, colesterol ridicat și atacuri de cord.
De exemplu, mulți oameni sunt stresați din cauza muncii – 10% până la 40% dintre oamenii care sunt angajați se confruntă cu stres legat de muncă, iar 33% dintre acești oameni se confruntă cu stres cronic sever. Persoanele care se confruntă cu stresul de la locul de muncă au mai multe șanse de a dezvolta boli cardiovasculare.
Persoanele cu un loc de muncă cu stres ridicat au un risc cu 22% mai mare de accident vascular cerebral decât cei cu locuri de muncă cu stres scăzut. Slujbele cu stres ridicat sunt definite ca locuri de muncă solicitante din punct de vedere psihologic – sarcină mentală, sarcini de coordonare și presiunea timpului. În plus, oamenii se confruntă cu stres atunci când au mai puțin control asupra locurilor de muncă și cât de mult se așteaptă să muncească.
Anumite comportamente și factori pot crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Stresul poate determina o persoană să se angajeze în aceste comportamente, cum ar fi:
- Lipsa activității fizice
- Nu luați medicamente conform prescripției
- Mâncare în exces
- Fumat
- Dieta nesănătoasă
Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale și hipertensiunii arteriale , ambii factori care pot duce la un risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Pentru a evita problemele cardiace legate de stres, încercați un stil de viață sănătos pentru inimă, care poate include: mănâncă mai puțină sare, grăsimi saturate și zahăr adăugat; consumați o dietă pe bază de plante, cu multe fructe, legume și cereale integrale; fă cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată în fiecare săptămână. Mai mult, renunță la fumat, bea apă.
Sfat: Încercă să reduci stresul din viața ta identificând sursele de stres și lucrând la soluții pentru a le gestiona, fie că asta înseamnă să vă luați concediu de la serviciu atunci când este necesar sau să petreceți mai mult timp cu familia sau prietenii.
Ce face stresul în corp?
Apar durerile de cap
Stresul poate da dureri de cap sau migrenă , fie în timpul stresului, fie în perioada de „declinare” ulterioară.
Cefaleea tensională este cel mai frecvent tip de durere de cap. De obicei, se simt ca o „bandă strânge capul” și apar în zona capului, scalpului sau gâtului. De asemenea, stresul îți încordează mușchii, așa că poate agrava și mai mult o durere de cap deja urâtă.
Deși puteți trata durerea de cap cu medicamente, puteți găsi și modalități de a trata stresul care o cauzează. Aceasta poate include să vă protejați casa sau să vă modificați dieta și stilul de viață.
Stresul crește glicemia
Se știe că stresul crește glicemia, iar dacă aveți diabet de tip 2, puteți constata că glicemia este mai mare atunci când sunteți stresat.
Stresul poate duce la niveluri crescute de cortizol și glucoză, precum și creșterea rezistenței la insulină.
Într-un studiu, subiecții care s-au confruntat cu niveluri ridicate de stres au avut mai puține șanse să se țină de modificări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice și schimbările dietetice, pentru tratamentul diabetului zaharat. 20
Apetit crescut
Dacă vă confruntați cu stres care durează doar pentru o perioadă scurtă de timp, pofta de mâncare poate fi scăzută. Cu toate acestea, atunci când ești stresat mult timp, corpul tău produce cortizol, un hormon care îți crește pofta de mâncare și te face să consumi alimente bogate în zahăr și grăsimi. 21 Consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi saturate poate duce la creșterea în greutate.
În plus, atunci când simțiți că stresul este ridicat și conectați alimentele cu emoțiile pozitive, este posibil să mâncați mai mult decât ați mânca dacă nu ați fi stresat sau dacă nu ați face alegeri alimentare nesănătoase – numite și stres sau alimentație emoțională.
Cheia este să vă cunoașteți factorii declanșatori și să fiți pregătit atunci când este posibil să vă lovească stresul. Aceasta înseamnă să faceți aprovizionare cu gustări bine echilibrate, bogate în proteine și grăsimi sănătoase. Evitați gustările bogate în grăsimi saturate și zahăr. În plus, exercițiile fizice vă pot ajuta să controlați stresul și să vă îmbunătățiți starea generală de sănătate.
Insomnie
Stresul poate provoca hiperexcitare, o stare biologică în care oamenii nu simt somnolență. Insomnia – o tulburare de somn în care o persoană are probleme persistente în a cădea și a adormi – este de obicei derivată din stres.
În timp ce evenimentele stresante majore pot provoca insomnie care trece odată ce stresul a trecut, expunerea pe termen lung la stresul cronic poate perturba somnul și poate contribui la tulburări de somn.
Concentrați-vă pe un somn sănătos și pe igiena somnului – faceți ca împrejurimile să fie propice pentru o noapte bună de odihnă.
Probleme legate de memorie și de învățare
Legătura dintre memorie și stres nu este încă complet clară, dar cercetătorii cred că stresul are un impact asupra învățării și memoriei , în special într-o clasă.
Evenimentele stresante sunt foarte frecvente într-un cadru educațional, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, din cauza examenelor, evaluărilor și a termenelor limită. Stresul în legătură cu educația afectează învățarea și memoria. Cu toate acestea, nu este clar dacă acesta este un impact pozitiv sau negativ. Stresul poate îmbunătăți memoria, în timp ce în alte cazuri afectează memoria.
Nu este clar cât durează efectele stresului asupra memoriei și când memoria devine afectată. De asemenea, nu se știe dacă aceste deficiențe depind de tipurile și intensitățile factorilor de stres.
Din păcate, nu există suficiente cercetări pentru a oferi recomandări studenților și profesorilor cu privire la limitarea stresului în viața lor. Cu toate acestea, oricine se confruntă cu stres poate beneficia de exerciții regulate, de dormit suficient, de meditație și de evitarea cofeinei.
Probleme ale pielii
Stresul poate agrava problemele sau tulburările pielii. Mai exact, stresul are un impact asupra acneei . Stresul în sine nu poate provoca acnee, dar poate agrava simptomele acneei. Când stresul se intensifică, severitatea acneei crește.
Stresul poate, de asemenea, agrava psoriazisul . Mulți furnizori de servicii medicale încep să încorporeze tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi biofeedback-ul și meditația, în programele lor de tratament pentru psoriazis, potrivit health.com.
